25 de definiții pentru viu (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÍU, VÍE, vii, adj., s. n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat) Care se află în viață, care trăiește; înzestrat cu viață. ◊ Loc. adj. și adv. De viu = fiind încă în viață. ◊ Loc. adv. Pe viu = în mod direct, nemijlocit. ◊ Expr. Prin (sau cu) viu grai = oral. A jupui pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu = a fi fără milă față de cineva, a cere cuiva mai mult decât poate da; a jecmăni, a jefui (pe cineva). Viu sau mort = în orice stare s-ar afla, în viață sau nu; cu orice preț. ◊ (Substantivat, în expr.) A fi mort între vii = a fi ca și mort. Nici cu viii, nici cu morții, se spune despre un bolnav care nici nu moare, nici nu se înzdrăvenește. Morții cu morții și viii cu viii, se spune ca îmbărbătare celor care se consolează greu de moartea unei persoane dragi. ♦ Care este dotat cu simțire. ◊ Rană (sau carne) vie = rană (sau carne) a unui organism în viață care sângerează, de pe care s-a luat pielea. ♦ Care persistă, care dăinuie încă. Tradiție vie.Limbă vie = limbă care se vorbește și evoluează, care este în circulație. ♦ (În concepția creștină) Etern, nemuritor, veșnic. 2. Plin de viață, de neastâmpăr; cu mișcări iuți, vioaie. ♦ Animat, însuflețit. Discuție vie. ♦ (Despre ochi) Care denotă vioiciune, inteligență; ager, vioi. 3. (Despre plante) Viguros, plin de sevă, sănătos, verde. ♦ (Despre ape) Care curge repede. ♦ (Despre foc) Care arde bine, cu flăcări mari. 4. (Despre sunete) Răsunător, puternic. ♦ (Despre lumină; p. ext. despre surse de lumină) Tare, puternic, orbitor. ♦ (Despre culori) Aprins; strălucitor. 5. (Despre abstracte) Intens, puternic. Durere vie. II. S. n. (Rar) Viață. – Lat. vivus.

VÍU, VÍE, vii, adj., s. n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat) Care se află în viață, care trăiește; înzestrat cu viață. ◊ Loc. adj., adv. De viu = fiind încă în viață. ◊ Loc. adv. Pe viu = în mod direct, nemijlocit. ◊ Expr. Prin (sau cu) viu grai = oral. A jupui pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu = a fi fără milă față de cineva, a cere cuiva mai mult decât poate da; a jecmăni, a jefui (pe cineva). Viu sau mort = în orice stare s-ar afla, în viață sau mort; cu orice preț. ◊ (Substantivat, în expr.) A fi mort între vii = a fi ca și mort. Nici cu viii, nici cu morții, se spune despre un bolnav care nici nu moare, nici nu se înzdrăvenește. Morții cu morții și viii cu viii, se spune ca îmbărbătare celor care se consolează greu de moartea unei persoane dragi. ♦ Care este dotat cu simțire. ◊ Rană (sau carne) vie = rană (sau carne) a unui organism în viață care sângerează, de pe care s-a luat pielea. ♦ Care persistă, care dăinuiește încă. Tradiție vie.Limbă vie = limbă care se vorbește în mod curent în prezent, limbă în circulație. ♦ (În concepția creștină) Etern, nemuritor, veșnic. 2. Plin de viață, de neastâmpăr; cu mișcări iuți, vioaie. ♦ Animat, însuflețit. Discuție vie. ♦ (Despre ochi) Care denotă vioiciune, inteligență; ager, vioi. 3. (Despre plante) Viguros, plin de sevă, sănătos, verde. ♦ (Despre ape) Care curge repede. ♦ (Despre foc) Care arde bine, cu flăcări mari. 4. (Despre sunete) Răsunător, puternic. ♦ (Despre lumină; p. ext. despre surse de lumină) Tare, puternic, orbitor. ♦ (Despre culori) Aprins; strălucitor. 5. (Despre abstracte) Intens, puternic. Durere vie. II. S. n. (Rar) Viață. – Lat. vivus.

VIU2, VIE, vii, adj. 1. (În opoziție cu mort) Care e în viață, care (mai) trăiește. Mediul pune la dispoziția ființei vii materia din care se compune, energiile pe care le cheltuiește și excitanții care o pun în mișcare. MARINESCU, P. A. 44. Să nu mai știu De sînt mort sau de sînt viu. ALECSANDRI, P. 102. Cîți i-au mai lăsat vii, numai frica morții ii mai ține. NEGRUZZI, S. I 138. ◊ (În opoziție cu limbă moartă) Limbă vie = limbă care se vorbește și care evoluează; limbă în circulație. Limba vie nu poate fi stăvilită; încercările artificiale n-au avut nici un sorț de a se statornici. SADOVEANU, E. 35. Amintirile și povestirile lui Creangă sînt însăși limba vie a poporului, ridicată la un înalt potențial artistic. id. ib. 97. ◊ Loc. adj. De viu = fiind încă în viață, trăind încă. Chinul ăsta cum se cheamă, Cînd de viu ești în mormînt? COȘBUC, P. II 10. Amîndoi se pierd de vii În codri merei pustii. ALECSANDRI, P. II 90. Cine face orz din grîu, Să-l mînce viermii de viu. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 281. Îl mănîncă viermii de viu, se spune despre cineva extrem de leneș sau de neîngrijit, de murdar. ◊ Expr. A jupui pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu î a supune pe cineva la chinuri, jupuindu-l; fig. a jefui, a jecmăni pe cineva; a fi fără milă față de cineva. V. jupui. A îngropa (pe cineva) de viu sau a băga (pe cineva) de viu în mormînt (sau în groapă, în pămînt) v. băga (I 2). A mînca (pe cineva) de viu v. mînca (1). Viu-viuț (sau -viuleț)= chiar viu, într-adevăr viu; nevătămat. Porunci lui Ercule să-i aducă din Arcadia vie-viuliță, cerboaica. ISPIRESCU, U. 37. Căprioara ce-o împușcase fugea vie-viuliță. ȘEZ. VII 50. Viu sau mort = în viață sau mort, în orice stare s-ar afla, oricum ar fi. Mai mult mort decît viu v. mort (1). ◊ (Substantivat) Cu viii nu mai am de-a face de mult. MACEDONSKI, O. I 32. Părintele Isaia, în loc să umble morțiș, ca alți popi, după cerșitorit, luînd și de pe viu și de pe mort... el, dimpotrivă, zicea că este de altă părere. CREANGĂ, A. 138. (Expr.) A fi mort între vii = a fi ca și mort. Nici cu viii, nici cu morții, se spune despre un bolnav care nici nu moare, nici nu se înzdrăvenește. Morții cu morții și viii cu viii, se spune celor care se consolează greu de pierderea unei persoane dragi, neglijîndu-și interesele. Morți cu morți și vii cu vii, Și pînă ne-om învoi, Amîndoi că vom cinsti. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 487. ♦ (În opoziție cu inert, neînsuflețit) Care este dotat cu viață, p. ext. cu simțire, cu mișcare; însuflețit. Noi sîntem adevărata uzină, sîntem uzina vie. SAHIA, N. 36. Harabagia... e mai bună: că ai a face tot cu marfă vie, care la deal să dă pe jos. CREANGĂ, P. 107. Eu sînt vie, tu ești mort Și ochiul tău mă-ngheață. EMINESCU, O. I 171. Inventar viu v. inventar. Gard viu v. gard (1) Carne vie v. carne (1). Rană vie = rană deschisă, care sîngerează. Îl legă în pat, și-l bătu, și-l crestă cu iataganul de i-a făcut trupul ca o rană vie. SADOVEANU, O. VIII 236. Argint viu v. argint (3). 2. (În concepția creștină, despre dumnezeu) Care trăiește în veci; etern, nemuritor. Mă jur pe viul dumnezeu și pe stema mea de împărat că... îi voi da pe fata mea. ISPIRESCU, L. 378. 3. Plin de viață, de neastîmpăr, cu mișcări, iuți, vioaie. Admiram cele patru animale subțiri și vii ca jocul de izvor. CAMIL PETRESCU, U. N. 383. ♦ Cu reacțiuni viguroase, prompte, firești; plin de vitalitate, dinamic. Duduie, să știi că de dala asta te admir eu, pentru că urăști, iubești, disprețuiești, ești vie și limpede. IBRĂILEANU, A. 751 ♦ Expresiv, animat. Mesenii încîntați Rămas-au – Atît era de vie și de atrăgătoare Vorbirea lui. ALECSANDRI, T. II 100. 4. (Despre plante) Viguros, sănătos; verde. Unde-s tufele mai vii, Tot mormînturi de copii. ALECSANDRI, P. P. 35. ♦ (Despre ape) Care curge vioi, repede. Iată punțile de bîrne... Morile, izvorul viu. MACEDONSKI, O. I 8. Izvoară vii murmură și saltă de sub piatră. EMINESCU, O. I 93. ♦ (Rar, despre aer) Curat, proaspăt, răcoros. Stătură toți trei în picioare în aerul viu, trezit, tare, desprimăvărat. DUMITRIU, N. 21. ♦ (Despre foc) Care arde bine, cu flăcări mari. Lelița Ileana hrănea un foc viu sub șopron. SADOVEANU, O. VIII 214. 5. (Despre zgomote și despre sursele zgomotelor) Răsunător, puternic. A prins să sune sunet viu De treasc și trîmbiți și de chiu. COȘBUC, P. I 56. ◊ (Adverbial) Un sunet de argint răsună viu. DUNĂREANU, CH. 122. Și-n creasta coifului înalt Prin vulturi vîntul viu vuia. COȘBUC, P. I 56. Tunetul prin bubuire viu răspunde la urare. BELDICEANU, P. 65. ♦ (Despre lumină, p. ext. despre surse de lumină) Tare, puternic, orbitor. O lumină vie se deschisese într-o clipă cătră sale în ceață, cătră apele împrăștiate ale Moldovei. SADOVEANU, O. IV 486. Era un soare viu ca de cristal apos. CAMIL, PETRESCU, U. N. 199. Se văzu în lumina vie că ochii lui erau plini de lacrimi. EMINESCU, N. 55. ◊ (Adverbial) Și cît de viu s-aprinde el [luceafărul] în orișicare sară. EMINESCU, O. I 168. ♦ (Despre culori, p. ext. despre obiecte colorate) Aprins, strălucitor. Îmi aduc aminte de fluturii pe care i-am prins și de culorile vii și minunate pe care le-am șters, în glumă, de pe aripile lor. STANCU, D. 24. Pe jos sînt covoare țesute-n flori vii. EMINESCU, O. IV 165. ◊ (Adverbial) Raze de soare scînteiau în mătăsuri și dantele viu colorate, răspîndite în neorînduială pe mese. SADOVEANU, O. VIII 39. Sînt păduri de portocale Ce s-acoper viu cu flori. ALECSANDRI, P. III 130. ♦ (Despre ochi, priviri) Care strălucește de vioiciune, de inteligență; ager, vioi. Privea țintă numai cu ochii lui vii și zîmbea cu zîmbetul lui misterios. SADOVEANU, O. VII 77. Pe figura lui negricioasă, cu privirea vie de diamant negru a ochilor, a trecut un surîs. CAMIL, PETRESCU, O. I 283. 6. (Despre abstracte) Intens, puternic. În oglinda închipuirii se păstrează vii și neșterse unele amintiri ale trecutului. HOGAȘ, M. N. 107. Aici amintirile istorice sînt vii. VLAHUȚĂ, R. P. 63. Aceasta trăda viul interes ce trebuia să-l poarte pentru Dionis. EMINESCU, N. 77. El aleargă plaiul fără să-o-ntîlnească, Via lui durere crește nencetat. BOLINTINEANU, O. 87. ◊ (Adverbial) E Ileana Cosînzeana!... la ea privesc uimit, Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit. ALECSANDRI, P. III 20.

VIU ~e (~i) 1) Care trăiește; care este în viață. ◊ Carne vie rană deschisă, care sângerează. De ~ fiind încă în viață. ~ sau mort în orice stare ar fi. Nici ~, nici mort (sau mai mult mort decât ~) extrem de slăbit (din cauza oboselii, fricii, bolii etc.). A jupui de ~ (pe cineva) a fi necruțător față de cineva. 2) Care continuă să existe; care persistă, dăinuiește. Tradiție vie. Amintire vie. 3) Care este plin de viață; însuflețit. 4) (despre foc) Care arde cu flacără puternică. 5) (despre lumină) Care este de mare intensitate; orbitor. 6) (despre culori) Care bate la ochi; aprins; strălucitor; intens; strident; puternic. 7) (despre sunete) Care este puternic și deslușit. 8) (despre ochi) Care exprimă inteligență; ager. 9) (despre plante) Care este verde și sănătos. [Monosilabic]. /<lat. vivus

viu a. 1. care e în vieață, care trăiește; 2. fig. însuflețit, fidel: portret viu, povestire vie; limbă vie, care se vorbește încă. [Lat. VIVUS]. ║ m. cel ce se află în vieață: viii și morții.

1) viŭ, víe adj., pl. m. și f. viĭ (lat. vivus, rudă cu vsl. živŭ, viŭ [V. jivină]; pv. cat. viu, it. sp. pg. vivo, fr. vif. V. vĭață, viez). Care trăĭește, care nu e mort. Gard viŭ, gard de copacĭ verzĭ. A tăĭa în carne vie, a tăĭa în carne sănătoasă, (fig.) a proceda energic pentru a pedepsi vinovațiĭ. De viŭ, din vĭață, trăind încă: a ars de viŭ. Fig. Vioĭ, însuflețit: povestire vie. Limbă vie, limbă care se vorbește încă în popor. S. m. Persoană vie: viiĭ și morțiiĭ. Adv. A călca viŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!viu1 adj. m., pl. vii, art. víii (vi-ii); f. víe, pl. vii

viu adj. m., s. m., pl. vii, art. víii; f. sg. vie, pl. vii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VIU adj. 1. (înv. și pop.) trăitor, viețuitor. (Ființe ~.) 2. însuflețit. (Oameni ~ și oameni morți.) 3. v. deschis. 4. (pop.) verde. (Plante ~ și plante uscate.) 5. v. intens. 6. intens, strălucitor, (fig.) aprins. (Culori ~.) 7. puternic, tare, (franțuzism) criant, (fig.) aprins. (O nuanță ~ a unei culori.) 8. v. chinuitor. 9. v. acut. 10. adânc, intens, mare, profund, puternic. (O impresie, o emoție ~.) 11. intens, puternic, (fig.) aprins, arzător, fierbinte, înflăcărat, înfocat, pasionat. (O dorință ~.) 12. v. vivace. 13. febril, intens, încordat, însuflețit. (Ritm ~ de muncă.) 14. animat, însuflețit. (O discuție ~.) 15. v. susținut. 16. v. veșnic. 17. actual, proaspăt. (O amintire mereu ~.) 18. v. expresiv.

VIU adj. 1. (înv. și pop.) trăitor, viețuitor. (Ființe ~.) 2. însuflețit. (Oameni ~ și oameni morți.) 3. (MED.) deschis, necicatrizat, nevindecat, sîngerînd. (Rană ~.) 4. (pop.) verde. (Plante ~ și plante uscate.) 5. intens, mare, puternic, strălucitor, tare. (O lumină ~.) 6. intens, strălucitor, (fig.) aprins. (Culori ~.) 7. puternic, tare, (franțuzism) criant, (fig.) aprins. (O nuanță ~ a unei culori.) 8. chinuitor, intens, puternic, străpungător, violent, (fig.) ascuțit, sfredelitor. (Durere fizică ~.) 9. acut, adînc, ascuțit, intens, mare, pătrunzător, profund, puternic, violent. (O suferință morală ~.) 10. adînc, intens, mare, profund, puternic. (O impresie, o emoție ~.) 11. intens, puternic, (fig.) aprins, arzător, fierbinte, înflăcărat, înfocat, pasionat. (O dorință ~.) 12. însuflețit, vioi, vivace. (Tempo ~ de execuție a unei bucăți muzicale.) 13. febril, intens, încordat, însuflețit. (Ritm ~ de muncă.) 14. animat, însuflețit. (O discuție ~.) 15. etern, nemuritor, nepieritor, nesfîrșit, neuitat, perpetuu, veșnic, (livr.) sempitern, (înv.) neapus, pururelnic, nesăvîrșit, (fig.) nestins. (O amintire ~.) 16. actual, proaspăt. (O amintire mereu ~.) 17. evocativ, evocator, expresiv, nuanțat, pitoresc, plastic, pregnant, semnificativ, sugestiv, (fig.) colorat. (O descriere ~.)

Viu ≠ decedat, defunct, mort, neînsuflețit, pal, palid, răposat, spălăcit, șters, veșted, neviu

CONTEMPLARE VÍE s. v. intuiție.

FOC VÍU s. v. zona zoster.

INTUIRE VÍE s. v. intuiție.

OPERĂ VÍE s. v. carenă.

CONTEMPLARE VIE s. (PSIH.) intuiție.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

víu (-íe), adj.1. Care trăiește, care are viață. – 2. Alert, însuflețit. – 3. Prompt, rapid. – 4. (S. m.) Vietate, ființă. – 5. (S. m.) Inimă, centru, mijloc. – Mr., megl. viu, istr. viu. Lat. vῑvus (Pușcariu 1915; REW 9420), cf. it., sp., port. vivo, logud. biu, prov., cat. viu, fr. vif. Uz general (ALR, II, 182). – Der. viață (var. viiață, mr., megl. vață „animal”), s. f. (existență), cu suf. -eață, ca roșuroș(e)ață, negrunegreață etc. (Iordan, Dift., 57; de la un lat. *vivitia după Pușcariu 1910 și Candrea; din lat. vivācem, după Cipariu, Gram., 22); viețui, vb. (a trăi); viețuitor, adj. (care trăiește); viețuitoare, s. f. (ființă); conviețui, vb., după fr. cohabiter; conviețuitor, adj. (care trăiește în același loc cu cineva), nefolosit înainte de 1945; vietate, s. f. (ființă, viețuitoare); vioi, adj. (viu, vivace; deștept, dezghețat), cu suf. -os; vios (var. voios), adj. (vesel, bine dispus, înv., plăcut, agreabil; înv., sănătos, robust), cu suf. -os (voios se consideră în general der. de la voie „voință”, soluție care pare dificilă semantic; vios este înv.); vioiciune, s. f. (vivacitate); învioșa (var. învioșa, învioși), vb. (a însufleți, a întineri, a înveseli); voioșie, s. f. (veselie, voie bună, satisfacție); vior, adj. (proaspăt, pur), aproape numai în expresia apă vioară „apă de izvor, limpede”, cu suf. -or (după Pușcariu 1903; Pușcariu, Conv. lit., XXXIX, 325; Drăganu, Dacor., II, 617-23; Spitzer, Dacor., III, 654, direct dintr-un lat. *vivŭla, cf. it. acqua vivola; după Philippide, Arhiva, XXV, 145, din gr. ὔαλος; legătura cu lat. vibrāre, sugerată de Pușcariu, Dacor., IV, 704, este improbabilă); înviora, vb., v. aici. – Cf. via. Der. neol. din fr. vivace, adj.; vivandieră, s. f.; vivant, adj.; vivat, interj., din lat. vivat.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

OMNE VIVUM EX OVO (lat.) orice ființă vie provine dintr-un ou – Maximă aparținând lui W. Harvey; a devenit un principiu al embriologiei moderne sub formularea mai generală: „Omne vivum ex vivo” („Tot ce-i viu provine din viu”).

VIVOS VOCO, MORTUOS PLANGO, FULGURA FRANGO (lat.) chem pe cei vii, plâng pe cei morți, frâng fulgerele – Schiller, „Das Lied von der Glocke”.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a jupui de viu (pe cineva) expr. 1. a bate foarte tare (pe cineva). 2. a-i lua (cuiva) toți banii.

a tăia în carne vie expr. 1. a lua măsuri drastice împotriva cuiva. 2. a tăia / a curma răul din rădăcină.

a-l mânca viermii de viu expr. a fi foarte leneș și murdar.

Intrare: viu (adj.)
viu2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viu
  • viul
  • viu‑
  • vie
  • via
plural
  • vii
  • viii
  • vii
  • viile
genitiv-dativ singular
  • viu
  • viului
  • vii
  • viei
plural
  • vii
  • viilor
  • vii
  • viilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

viu (adj.)

  • 1. adesea substantivat Care se află în viață, care trăiește; înzestrat cu viață.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: viuleț, viuliță 5 exemple
    exemple
    • Mediul pune la dispoziția ființei vii materia din care se compune, energiile pe care le cheltuiește și excitanții care o pun în mișcare. MARINESCU, P. A. 44.
      surse: DLRLC
    • Să nu mai știu De sînt mort sau de sînt viu. ALECSANDRI, P. 102.
      surse: DLRLC
    • Cîți i-au mai lăsat vii, numai frica morții îi mai ține. NEGRUZZI, S. I 138.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Cu viii nu mai am de-a face de mult. MACEDONSKI, O. I 32.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Părintele Isaia, în loc să umble morțiș, ca alți popi, după cerșitorit, luînd și de pe viu și de pe mort... el, dimpotrivă, zicea că este de altă părere. CREANGĂ, A. 138.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială De viu = fiind încă în viață.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Chinul ăsta cum se cheamă, Cînd de viu ești în mormînt? COȘBUC, P. II 10.
        surse: DLRLC
      • Amîndoi se pierd de vii În codri merei pustii. ALECSANDRI, P. II 90.
        surse: DLRLC
      • Cine face orz din grîu, Să-l mînce viermii de viu. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 281.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. expresie Îl mănâncă viermii de viu, se spune despre cineva extrem de leneș sau de neîngrijit, de murdar.
        surse: DLRLC
      • 1.1.2. expresie A mânca (13.) (pe cineva) de viu (13.).
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială Pe viu = în mod direct.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: nemijlocit
    • 1.3. expresie Prin (sau cu) viu grai = oral
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. expresie A jupui (2.) pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu = a fi fără milă față de cineva, a cere cuiva mai mult decât poate da.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: jecmăni jefui
    • 1.5. expresie A îngropa (1.22.) (pe cineva) de viu (1.22.) sau a băga (1.22.) (pe cineva) de viu (1.22.) în mormânt (1.22.) (sau în groapă, în pământ).
      surse: DLRLC
    • 1.6. expresie Viu-viuț (sau viu-viuleț)= chiar viu, într-adevăr viu.
      surse: DLRLC sinonime: nevătămat 2 exemple
      exemple
      • Porunci lui Ercule să-i aducă din Arcadia vie-viuliță, cerboaica. ISPIRESCU, U. 37.
        surse: DLRLC
      • Căprioara ce-o împușcase fugea vie-viuliță. ȘEZ. VII 50.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie Viu sau mort = în orice stare s-ar afla, în viață sau nu; cu orice preț.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.8. expresie Mai mult mort (6.) decît viu (6.) sau nici viu, nici mort = extrem de slăbit (din cauza oboselii, fricii, bolii etc.).
      surse: DLRLC NODEX
    • 1.9. (și) substantivat expresie A fi mort între vii = a fi ca și mort.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.10. (și) substantivat expresie Nici cu viii, nici cu morții, se spune despre un bolnav care nici nu moare, nici nu se înzdrăvenește.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.11. (și) substantivat expresie Morții cu morții și viii cu viii, se spune ca îmbărbătare celor care se consolează greu de moartea unei persoane dragi.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Morți cu morți și vii cu vii, Și pînă ne-om învoi, Amîndoi că vom cinsti. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 487.
        surse: DLRLC
    • 1.12. Care este dotat cu simțire.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: însuflețit 3 exemple
      exemple
      • Noi sîntem adevărata uzină, sîntem uzina vie. SAHIA, N. 36.
        surse: DLRLC
      • Harabagia... e mai bună: că ai a face tot cu marfă vie, care la deal să dă pe jos. CREANGĂ, P. 107.
        surse: DLRLC
      • Eu sînt vie, tu ești mort Și ochiul tău mă-ngheață. EMINESCU, O. I 171.
        surse: DLRLC
      • surse: DLRLC
      • surse: DLRLC
      • 1.12.3. Rană (sau carne (1.2.)) vie = rană (sau carne) a unui organism în viață care sângerează, de pe care s-a luat pielea.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
        exemple
        • Îl legă în pat, și-l bătu, și-l crestă cu iataganul de i-a făcut trupul ca o rană vie. SADOVEANU, O. VIII 236.
          surse: DLRLC
      • 1.12.4. Argint-viu (1.).
        surse: DLRLC
    • 1.13. Care persistă, care dăinuie încă.
      surse: DEX '09 NODEX un exemplu
      exemple
      • Tradiție vie. Amintire vie.
        surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
      • 1.13.1. Limbă vie = limbă care se vorbește și evoluează, care este în circulație.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Limba vie nu poate fi stăvilită; încercările artificiale n-au avut nici un sorț de a se statornici. SADOVEANU, E. 35.
          surse: DLRLC
        • Amintirile și povestirile lui Creangă sînt însăși limba vie a poporului, ridicată la un înalt potențial artistic. SADOVEANU, E. 97.
          surse: DLRLC
    • 1.14. În concepția creștină:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: etern nemuritor (adj.) veșnic un exemplu
      exemple
      • Mă jur pe viul dumnezeu și pe stema mea de împărat că... îi voi da pe fata mea. ISPIRESCU, L. 378.
        surse: DLRLC
  • 2. Plin de viață, de neastâmpăr; cu mișcări iuți, vioaie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Admiram cele patru animale subțiri și vii ca jocul de izvor. CAMIL PETRESCU, U. N. 383.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Cu reacțiuni viguroase, prompte, firești; plin de vitalitate.
      surse: DLRLC sinonime: dinamic un exemplu
      exemple
      • Duduie, să știi că de data asta te admir eu, pentru că urăști, iubești, disprețuiești, ești vie și limpede. IBRĂILEANU, A. 75.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Discuție vie.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Mesenii încîntați Rămas-au... Atît era de vie și de atrăgătoare Vorbirea lui. ALECSANDRI, T. II 100.
        surse: DLRLC
    • 2.3. (Despre ochi) Care denotă vioiciune, inteligență.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: ager vioi 2 exemple
      exemple
      • Privea țintă numai cu ochii lui vii și zîmbea cu zîmbetul lui misterios. SADOVEANU, O. VII 77.
        surse: DLRLC
      • Pe figura lui negricioasă, cu privirea vie de diamant negru a ochilor, a trecut un surîs. CAMIL PETRESCU, O. I 283.
        surse: DLRLC
  • 3. (Despre plante) Plin de sevă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: sănătos verde (adj.) viguros un exemplu
    exemple
    • Unde-s tufele mai vii, Tot mormînturi de copii. ALECSANDRI, P. P. 35.
      surse: DLRLC
    • 3.1. (Despre ape) Care curge repede.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Iată punțile de bîrne... Morile, izvorul viu. MACEDONSKI, O. I 8.
        surse: DLRLC
      • Izvoară vii murmură și saltă de sub piatră. EMINESCU, O. I 93.
        surse: DLRLC
    • 3.2. rar Despre aer:
      exemple
      • Stătură toți trei în picioare în aerul viu, trezit, tare, desprimăvărat. DUMITRIU, N. 21.
        surse: DLRLC
    • 3.3. (Despre foc) Care arde bine, cu flăcări mari.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Lelița Ileana hrănea un foc viu sub șopron. SADOVEANU, O. VIII 214.
        surse: DLRLC
  • 4. Despre sunete:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: puternic răsunător 4 exemple
    exemple
    • A prins să sune sunet viu De treasc și trîmbiți și de chiu. COȘBUC, P. I 56.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Un sunet de argint răsună viu. DUNĂREANU, CH. 122.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Și-n creasta coifului înalt Prin vulturi vîntul viu vuia. COȘBUC, P. I 56.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Tunetul prin bubuire viu răspunde la urare. BELDICEANU, P. 65.
      surse: DLRLC
    • 4.1. Despre (surse de) lumină:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: orbitor puternic tare 4 exemple
      exemple
      • O lumină vie se deschisese într-o clipă cătră sate în ceață, cătră apele împrăștiate ale Moldovei. SADOVEANU, O. IV 486.
        surse: DLRLC
      • Era un soare viu ca de cristal apos. CAMIL, PETRESCU, U. N. 199.
        surse: DLRLC
      • Se văzu în lumina vie că ochii lui erau plini de lacrimi. EMINESCU, N. 55.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Și cît de viu s-aprinde el [luceafărul] în orișicare sară. EMINESCU, O. I 168.
        surse: DLRLC
    • 4.2. Despre culori:
      exemple
      • Îmi aduc aminte de fluturii pe care i-am prins și de culorile vii și minunate pe care le-am șters, în glumă, de pe aripile lor. STANCU, D. 24.
        surse: DLRLC
      • Pe jos sînt covoare țesute-n flori vii. EMINESCU, O. IV 165.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Raze de soare scînteiau în mătăsuri și dantele viu colorate, răspîndite în neorînduială pe mese. SADOVEANU, O. VIII 39.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Sînt păduri de portocale Ce s-acoper viu cu flori. ALECSANDRI, P. III 130.
        surse: DLRLC
  • 5. Despre abstracte:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: intens puternic 6 exemple
    exemple
    • Durere vie.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • În oglinda închipuirii se păstrează vii și neșterse unele amintiri ale trecutului. HOGAȘ, M. N. 107.
      surse: DLRLC
    • Aici amintirile istorice sînt vii. VLAHUȚĂ, R. P. 63.
      surse: DLRLC
    • Aceasta trăda viul interes ce trebuia să-l poarte pentru Dionis. EMINESCU, N. 77.
      surse: DLRLC
    • El aleargă plaiul fără să-o-ntîlnească, Via lui durere crește nencetat. BOLINTINEANU, O. 87.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial E Ileana Cosînzeana!... la ea privesc uimit, Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit. ALECSANDRI, P. III 20.
      surse: DLRLC

etimologie: