13 definiții pentru venghercă vinghercă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VENGHÉRCĂ, vengherci, s. f. (Înv. și reg.) Haină scurtă de postav îmblănită (împodobită cu șireturi sau cu brandenburguri). [Var.: vinghércă s. f.] – Din rus. vengherka.

venghercă sf [At: GHICA, S. 150 / V: vin~ / Pl: ~rci, ~rce / E: rs венгерка] (Îrg) 1 Haină scurtă de postav, îmblănită (și împodobită cu șireturi1 sau cu brandenburguri, purtată de bărbați. 2 (Olt) Cojoc împodobit cu flori mari.

VENGHÉRCĂ, vengherci, s. f. (înv. și reg.) Haină scurtă de postav îmblănită (împodobită cu șireturi sau cu brandenburguri). [Var.: vinghércă s. f.] – Din rus. vengherka.

VENGHÉRCĂ, vengherci, s. f. Haină scurtă de postav, îmblănită și împodobită cu șireturi sau cu brandenburguri. Dincolo de vengherca lui cu totul scurtă, cămașa de bumbăcel, albă, scurtă și ea, îl înconjura cu crețurile ce-i scăpau din brîul de piele țintuit în alămuri. MACEDONSKI, O. III 128. Mie mi-a căzut parte la braț un tînăr... muchelef la haine: venghercă de postav negru cu brandeburguri și cu chiostecuri. GHICA, S. 150. – Variantă: vinghércă (CARAGIALE, M. 71) s. f.

VENGHÉRCĂ ~ci f. înv. Tunică îmblănită, împodobită cu șireturi și purtată la țară (la ceremonii). /<rus. vengerka

venghercă f. Mold. un fel de ghebă mai puțin largă ce flăcăii deleni o poartă mai mult la zile de sărbătoare: o venghercă de postav negru. [Pol. WENGHIERKA, unguroaică și ghebă ungurească: cf. polcă, polcuță].

venghércă și vinghércă f., pl. e și ĭ (pol. wengierka, rus. véngerka, Unguroaĭcă, adamască. V. vengher). Est. Tunică blănită (cum poartă preuțiĭ), hăĭnuță bărbătească scurtă care se poartă la munte la zile maĭ deosebite. (Odinioară o purtaŭ boĭeriĭ tinerĭ). Hăĭnuță, lencuță, zambulică. – Dim. -cúță, pl. e.

VINGHÉRCĂ s. f. v. venghercă.

VINGHÉRCĂ s. f. v. venghercă.

VINGHÉRCĂ s. f. v. venghercă.

vinghercă sf vz venghercă


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

venghércă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. venghércii; pl. venghérci

venghércă s. f., g.-d. art. venghércii; pl. venghérci


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

venghércă (-ci), s. f. – Haină scurtă îmblănită. Rus. vengerka, pol. węgierka „(mintean) unguresc” (Tiktin), cf. boanghen.

Intrare: venghercă
venghercă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • venghercă
  • vengherca
plural
  • vengherci
  • venghercile
genitiv-dativ singular
  • vengherci
  • venghercii
plural
  • vengherci
  • venghercilor
vocativ singular
plural
vinghercă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vinghercă
  • vingherca
plural
  • vingherci
  • vinghercile
genitiv-dativ singular
  • vingherci
  • vinghercii
plural
  • vingherci
  • vinghercilor
vocativ singular
plural

venghercă vinghercă

  • 1. învechit regional Haină scurtă de postav îmblănită (împodobită cu șireturi sau cu brandenburguri).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Dincolo de vengherca lui cu totul scurtă, cămașa de bumbăcel, albă, scurtă și ea, îl înconjura cu crețurile ce-i scăpau din brîul de piele țintuit în alămuri. MACEDONSKI, O. III 128.
      surse: DLRLC
    • Mie mi-a căzut parte la braț un tînăr... muchelef la haine: venghercă de postav negru cu brandeburguri și cu chiostecuri. GHICA, S. 150.
      surse: DLRLC

etimologie: