23 de definiții pentru vârstnic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VẤRSTNIC, -Ă, vârstnici, -ce, adj. 1. Trecut de epoca tinereții, înaintat în vârstă1. ◊ Mai vârstnic decât... = mai în vârstă1 decât... 2. (înv.; adesea substantivat) De aceeași vârstă1 (cu altcineva). [Var.: vrấstnic, -ă adj.] – Vârstă1 + suf. -nic.

vârstnic, ~ă a [At: N. COSTIN, L. 63 / V: (îrg) ~sn~, vrâs~, vrâsn~, (reg) vrâzn~, (îvr) ~snec / Pl: ~ici, ~e / E: bg връстник cf vârstă1] 1 (Îrg; d. oameni) De aceeași vârstă (cu ...). 2 (Înv; d. oameni) Care, prin numărul anilor împliniți, poate fi considerat apt pentru ceva. 3 (Înv; spc; d. oameni) Major. 4 (D. ființe; mai ales d. oameni) Matur1. 5 (Spc; d. oameni) Bătrân (8). 6 (La comparativ) Care a împlinit un număr mai mare de ani (decât ...). 7 (La comparativ) Care aparține unei generații trecute de anii tinereții.

VẤRSTNIC, -Ă, vấrstnici, -ce, adj. 1. Trecut de epoca tinereții, înaintat în vârstă1. ◊ Mai vârstnic decât... = mai în vârstă1 decât... 2. (Înv.; adesea substantivat) De aceeași vârstă1 (cu altcineva). [Var.: vrấstnic, -ă adj.] – Vârstă1 + suf. -nic.

VÂRSTNIC ~că (~ci, ~ce) Care are vârstă înaintată; în vârstă. [Sil. vârstnic] /vârstă + suf. ~nic

vârstnic a. și m. adult, major. [Mold. vrăstnic = slav. (SŬ)VRŬSTĬNIKŬ, de aceeiș vârstă ].

VRẤSTNIC, -Ă, adj. v. vârstnic.

VRẤSTNIC, -Ă, adj. v. vârstnic.

vîrstnic, -ă adj. 1 Care este de vîrstă înaintată; matur, bătrîn. În fața ta nu mai sta decît o femeie vîrstnicâ, cuviincioasă, tristă (PAPAD.). ◊ (subst.) Vîrstnicii și femeile... nu se lăsară mai prejos (VOIC.). ♦ (la compar.) Care a împlinit un număr mai mare de ani (decît...); care aparține unei generații trecute de anii tinereții. Păreau într-adevăr mult mai vîrstnici decît ar fi arătat actul de naștere (CE. PETR.). 2 (înv., reg.) De aceeași vîrstă (cu...). 3 (înv.; despre oameni) Care, prin numărul anilor împliniți, poate fi considerat apt pentru ceva; spec. major. Mi-era rușine ca, îndată ce ajunsesem vîrstnic, să-i cer socoteala, ca și cum m-aș fi îndoit de cinstea lui (DELAVR.). • pl. -ci, -ce. și (înv., reg.) vrîstnic, -ă adj. /vîrstă1 + -nic.

vrîstnic, -ă adj. v. vîrstnic.

VÎ́RSTNIC, -Ă, vîrstnici, -e, adj. 1. Trecut de epoca tinereții, în vîrstă (v. matur); (la gradul comparativ) mai în vîrstă decît... Era un om foarte înalt, vîrstnic. GALAN, Z. R. 29. Nenea Ghiță morarul nu avea mulți ani peste treizeci, dar părea mult mai vîrstnic. SADOVEANU, M. C. 13. I se dădură... și doi cai mai vîrstnici. CAMIL PETRESCU, O. II 144. Păreau într-adevăr mult mai vîrstnici decît ar fi arătat actul de naștere. C. PETRESCU, C. V. 11. 2. (Învechit și popular) De aceeași vîrstă (cu altcineva). (Substantivat) Cum oi bea și oi mînca Cînd văd pe vîrstnicii mei Au copii de ți-e drag de ei. BIBICESCU, P. P. 303. (În forma vrîsnic) Au întrebat Themistocles vrîsnicii lui. ȚICHINDEAL, F. 245. – Variantă: (regional) vrîsnic, -ă adj.

VRÎ́SNIC, -Ă adj. v. vîrstnic.

VRÎ́SNIC, -Ă adj. v. vîrstnic.

VÎRSTNIC adj. și s.m. (Mold., Ban.) (Persoană) de aceeași vîrstă; contemporan. A: Era . . . mai frumos decît toți vîrstnicii lui. VARLAAM. Celui bun toți străinii rude, tot bătrînul părinte, tot vîrstnicul frate . . . îi este. CANTEMIR, IST. C: Vĕrstnik, -ĕ. Coaetaneus, -a. AC, 377. Etimologie: vîrstă „etate” + suf. -nic. Cf; bg. vrăstnik.

vî́rstnic și vî́rsnic, -ă adj. (vsl. vrŭstĭnŭ și sŭ-vrŭstĭnikŭ, de aceĭașĭ etate, bg. vrŭstnik, sîrb. vrsnik). Adult, major, ajuns la vîrsta legală (21 de anĭ). – În est vrîstnic și vrîsnic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vârstnic (desp. vârst-nic) adj. m., pl. vârstnici; f. vârstnică, pl. vârstnice

vârstnic (vârst-nic) adj. m., pl. vârstnici; f. vârstnică, pl. vârstnice

vârstnic adj. m. (sil. mf. vârst-), pl. vârstnici; f. sg. vârstnică, pl. vârstnice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VÂRSTNIC adj. v. bătrân, major.

VÂRSTNIC adj. bătrân, (înv. și reg.) vechi. (Un om ~.)

VÎRSTNIC adj. bătrîn, (înv. și reg.) vechi. (Un om ~.)

Intrare: vârstnic
vârstnic adjectiv
  • silabație: vârst- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vârstnic
  • vârstnicul
  • vârstnicu‑
  • vârstnică
  • vârstnica
plural
  • vârstnici
  • vârstnicii
  • vârstnice
  • vârstnicele
genitiv-dativ singular
  • vârstnic
  • vârstnicului
  • vârstnice
  • vârstnicei
plural
  • vârstnici
  • vârstnicilor
  • vârstnice
  • vârstnicelor
vocativ singular
plural
vrâstnic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vrâstnic
  • vrâstnicul
  • vrâstnicu‑
  • vrâstnică
  • vrâstnica
plural
  • vrâstnici
  • vrâstnicii
  • vrâstnice
  • vrâstnicele
genitiv-dativ singular
  • vrâstnic
  • vrâstnicului
  • vrâstnice
  • vrâstnicei
plural
  • vrâstnici
  • vrâstnicilor
  • vrâstnice
  • vrâstnicelor
vocativ singular
plural
vrâsnic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vrâsnic
  • vrâsnicul
  • vrâsnicu‑
  • vrâsnică
  • vrâsnica
plural
  • vrâsnici
  • vrâsnicii
  • vrâsnice
  • vrâsnicele
genitiv-dativ singular
  • vrâsnic
  • vrâsnicului
  • vrâsnice
  • vrâsnicei
plural
  • vrâsnici
  • vrâsnicilor
  • vrâsnice
  • vrâsnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vârstnic, vârstnicăadjectiv

  • 1. Trecut de epoca tinereții, înaintat în vârstă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: bătrân vechi antonime: tânăr
    • format_quote Era un om foarte înalt, vîrstnic. GALAN, Z. R. 29. DLRLC
    • format_quote Nenea Ghiță morarul nu avea mulți ani peste treizeci, dar părea mult mai vîrstnic. SADOVEANU, M. C. 13. DLRLC
    • format_quote I se dădură... și doi cai mai vîrstnici. CAMIL PETRESCU, O. II 144. DLRLC
    • 1.1. Mai vârstnic decât... = mai în vârstă decât... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Păreau într-adevăr mult mai vîrstnici decît ar fi arătat actul de naștere. C. PETRESCU, C. V. 11. DLRLC
  • 2. învechit adesea substantivat De aceeași vârstă (cu altcineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cum oi bea și oi mînca Cînd văd pe vîrstnicii mei Au copii de ți-e drag de ei. BIBICESCU, P. P. 303. DLRLC
    • format_quote Au întrebat Themistocles vrîsnicii lui. ȚICHINDEAL, F. 245. DLRLC
etimologie:
  • Vârstă + sufix -nic. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.