3 definiții pentru vâlfă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
vlafă1 sf vz vâlfă
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
vîlfă s. v. MAG. VRĂJITOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
vấlfă, -e, s. f. – (mag.) 1. Duh, zână, știmă. 2. Fruntea, cel mai bun și cel mai frumos din ceva (Bud 1908). 3. Presentiment, duh inspirator, presentiment: „Vâlfa este un fel de presimțire. Când îți vine să cânți morțește, ai vâlfă că va muri cineva din familie, sau i se va întâmpla o nenorocire. Animalele mugesc, caii nu au stare” (Memoria 2002: 474). – Din sl. vluchva „vrăjitor” (Moklosich, Cihac cf. DER); Sl. vluhvu, bg. vlahva (DEX).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: vâlfă
vâlfă substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
vlafă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.