10 definiții pentru vânturat (vânturare)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÂNTURAT s. n. Vânturare. Vânturatul grâului.V. vântura.

VÂNTURAT s. n. Vânturare. Vânturatul grâului.V. vântura.

vânturat1 sns [At: ANON. CAR. / E: vântura] 1 Vânturare (1). 2 (Îs) Mașină de ~ Vânturătoare vz vânturător (9).

vânturat2, ~ă a [At: KLEIN, D. 452 / Pl: ~ați, ~e / E: vântura] 1 (D. semințe sau boabe de cereale) Curățat de impurități cu ajutorul vântului (1) sau al unei mașini speciale. 2 (Înv) Agitat de vânt (1). 3 (Asr; d. oameni) Care hoinărește din loc în loc (în căutare de aventuri). 4 (Fig) Nestatornic. 5 (Fig) Ușuratic.

vînturat1 s.n. Vînturare. • /v. vîntura.

vînturat2, -ă adj. 1 (despre boabe, grăunțe, cel mai adesea de cereale, despre semințe) Care este curățit de impurități cu ajutorul vîntului sau al unei mașini speciale. 2 (despre murături) Care a fost vărsat de mai multe ori dintr-un recipient în altul pentru amestecare, aerisire etc. • pl. -ți, -te. /v. vîntura.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VÎNTURAT s. (AGRON.) vînturare, (rar) vînturătură. (~ grîului.)

Intrare: vânturat (vânturare)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vânturat
  • vânturatul
  • vânturatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • vânturat
  • vânturatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vânturatsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi vântura DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.