dexonline

info

5 definiții pentru vâltori

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÎLTORA vb. I v. vîltori.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

VÎLTORI, vîltoresc, vb. IV. Tranz. A învîrteji, a învolbura. Se simțea... ca o frunză pe care vîntul o vîltorește cum îi place. REBREANU, I. 51. – Variantă: vîltora vb. I.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vâltori (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vâltoresc, 3 sg. vâltorește, imperf. 1 vâltoream; conj. prez. 1 sg. să vâltoresc, 3 să vâltorească

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

vâltori (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. vâltorește, imperf. 3 sg. vâltorea; conj. prez. 3 să vâltorească

sursa: DOOM 2 (2005)
adăugată de raduborza
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

vâltori vb., ind. prez. 3 sg. vâltorește, imperf. 3 sg. vâltorea; conj. prez. 3 sg. și pl. vâltorească

sursa: Ortografic (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Intrare: vâltori

vâltori verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT401) Surse flexiune: DLRLC		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) vâltori	vâltorire	vâltorit vâltoritu‑	vâltorind vâltorindu‑	singular	plural
		(a) vâltori	vâltorire	vâltorit vâltoritu‑	vâltorind vâltorindu‑	vâltorește	vâltoriți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	vâltoresc	(să) vâltoresc	vâltoream	vâltorii	vâltorisem
	a II-a (tu)	vâltorești	(să) vâltorești	vâltoreai	vâltoriși	vâltoriseși
	a III-a (el, ea)	vâltorește	(să) vâltorească	vâltorea	vâltori	vâltorise
plural	I (noi)	vâltorim	(să) vâltorim	vâltoream	vâltorirăm	vâltoriserăm vâltorisem
	a II-a (voi)	vâltoriți	(să) vâltoriți	vâltoreați	vâltorirăți	vâltoriserăți vâltoriseți
	a III-a (ei, ele)	vâltoresc	(să) vâltorească	vâltoreau	vâltoriră	vâltoriseră

vâltora verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv

verb (VT201)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) vâltora	vâltorare	vâltorat vâltoratu‑	vâltorând vâltorându‑	singular	plural
		(a) vâltora	vâltorare	vâltorat vâltoratu‑	vâltorând vâltorându‑	vâltorează	vâltorați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	vâltorez	(să) vâltorez	vâltoram	vâltorai	vâltorasem
	a II-a (tu)	vâltorezi	(să) vâltorezi	vâltorai	vâltorași	vâltoraseși
	a III-a (el, ea)	vâltorează	(să) vâltoreze	vâltora	vâltoră	vâltorase
plural	I (noi)	vâltorăm	(să) vâltorăm	vâltoram	vâltorarăm	vâltoraserăm vâltorasem
	a II-a (voi)	vâltorați	(să) vâltorați	vâltorați	vâltorarăți	vâltoraserăți vâltoraseți
	a III-a (ei, ele)	vâltorează	(să) vâltoreze	vâltorau	vâltorară	vâltoraseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

vâltori, vâltorescverb

1. Învolbura, învârteji. DLRLC

sinonime: învolbura învârteji
- format_quote Se simțea... ca o frunză pe care vîntul o vîltorește cum îi place. REBREANU, I. 51. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.