VÂLCEAN, -Ă, vâlceni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din municipiul Râmnicu Vâlcea sau din județul Vâlcea. 2. Adj. Care aparține municipiului Râmnicu Vâlcea sau județului Vâlcea ori vâlcenilor (1), privitor la municipiul Râmnicu Vâlcea sau județul Vâlcea ori la vâlceni. – Vâlcea (n. pr.) + suf. -ean.

vâlcean, ~ă [At: VLAHUȚĂ, R. P. 103 / Pl: ~eni, ~ene / E: Vâlcea + -an] 1-2 smf Persoană care face parte din populația de bază a județului Vâlcea sau este originară de acolo. 3 smp Populație care locuiește în județul Vâlcea. 4 sm (Olt) Persoană care vinde păcură. 5-6 a Care aparține județului Vâlcea sau vâlcenilor (3). 7-8 a Privitor la județul Vâlcea sau la vâlceni (3). 9-10 a Specific județului Vâlcea sau vâlcenilor (3). 11 a Originar din județul Vâlcea.

VÂLCEAN, -Ă, vâlceni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în municipiul Râmnicu Vâlcea sau în județul Vâlcea. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din municipiul Râmnicu Vâlcea sau din județul Vâlcea. – Vâlcea (n. pr.) + suf. -ean.

vîlcean, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. Persoană care face parte din populația de bază a județului Vîlcea sau este originară de acolo; (la pl.) locuitorii județului Vîlcea. 2 adj. Care aparține județului Vîlcea sau vîlcenilor, care se referă la județul Vîlcea sau la vîlceni; originar din județul Vîlcea. Peste cîțiva ani el sădise cu viță tot pămîntul ce avea pe dealurile vîlcene (IORGA). • pl. -eni, -ene. /nm. pr. (județ în România) Vîlcea + -an.

vâlcean adj. m., s. m., pl. vâlceni; f. sg. vâlceană, pl. vâlcene