uzat, ~ă a [At: ECONOMIA, 38/15 / S și: usat / Pl: ~ați, ~e / E: uza] 1 (Înv) De care se face uz (1) în mod obișnuit, frecvent. 2 (Fig; d. cuvinte, construcții, expresii etc.) Care și-a pierdut valoarea expresivă prin întrebuințare frecventă. 3 Care s-a stricat în urma unei folosiri îndelungate Si: rablagit, deteriorat², rupt, tocit¹. 4 (Fig; d. oameni sau părți ale corpului lor) Care și-a pierdut forțele, sănătatea printr-o activitate îndelungată sau sub acțiunea anumitor factori Si: consumat³ (2), epuizat (4), obosit, slăbit.

UZAT, -Ă, uzați, -te, adj. Tocit, degradat, deteriorat prin folosire îndelungată. Elena Lipan se uită... la scaunele cu plușul uzat. C. PETRESCU, C. V. 226. ♦ Fig. (Despre oameni sau părți ale corpului lor) Stors de vlagă, slăbit, obosit. Păreau într-adevăr mult mai vîrstnici decît ar fi arătat actul de naștere, cu ochii lor uzați, cu mîinile lor prelungi și uscate. C. PETRESCU, C. V. 11.

UZAT, -Ă adj. Tocit, deteriorat (prin folosire îndelungată). ♦ (Fig.; despre oameni) Consumat, epuizat, slăbit. [< uza].

uzat a. 1. stricat de multă întrebuințare: haină uzată; 2. slăbit de vârstă, de boală; 3. fig. comun, banal: mijloc uzat.

*uzát, -ă adj. (d. a uza; fr. usé). Stricat, tocit, deteriorat de mult uz orĭ de timp: haĭne uzate. Fig. Trecut, slăbit, consumat: om uzat. Comun, banal: mijloace uzate.

UZAT adj. 1. v. deteriorat. 2. v. ponosit. 3. v. vechi. 4. v. zdrențuit. 5. prăpădit, rupt, (pop. și fam.) paradit. (O cămașă ~.) 6. rupt, (înv.) spart. (Încălțăminte ~.)

UZAT adj. 1. degradat, deteriorat, învechit, stricat, (Mold.) hrentuit, (fam.) hîrbuit, hodorogit, paradit, rablagit, (fam. rar) răblărit. (Un obiect ~.) 2. degradat, deteriorat, ponosit, ros, stricat, tocit. (Rochie ~.) 3. folosit, purtat, vechi. (Vînzător de haine ~.) 4. găurit, rupt, sfîșiat, zdrențăros, zdrențuit, (pop.) zdrențos. (Un cerșetor cu haine ~.) 5. prăpădit, (pop. și fam.) paradit. (O cămașă ~.) 6. rupt, (înv.) spart. (Încălțăminte ~.)