14 definiții pentru urmaș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URMÁȘ, -Ă, urmași, -e, s. m. și f. 1. Continuator al unei familii (considerat în raport cu cei din generațiile anterioare lui); descendent, odraslă. ♦ Moștenitor (de bunuri materiale). 2. Succesor într-o demnitate, într-o funcție. 3. Continuator al unei opere, al unei tradiții. – Urmă + suf. -aș.

URMÁȘ, -Ă, urmași, -e, s. m. și f. 1. Continuator al unei familii (considerat în raport cu cei din generațiile anterioare lui); descendent, odraslă. ♦ Moștenitor (de bunuri materiale). 2. Succesor într-o demnitate, într-o funcție. 3. Continuator al unei opere, al unei tradiții. – Urmă + suf. -aș.

urmaș, ~ă [At: BIBLIA (1688)2 I, 80/11 / Pl: ~i, ~e / E: urmă + -aș] 1 smf Continuator al unei familii (considerat în raport cu cei din generațiile anterioare lui și care moștenește bunuri, titluri etc.) Si: odraslă, progenitură, vlăstar. 2 smf Continuator al unui neam Si: coborâtor (3), descendent (2), (îrg) rămășiță, (înv) rod1, sămânță, (reg) mărădic, porodiță. 3 a (Reg; d. copii) Care este cel din urmă pe care îl poate avea o mamă (din cauza vârstei). 4 smf Înlocuitor, succesor într-o funcție (mai ales în scaunul domnesc). 5 smf Continuator al unei acțiuni, activități, opere, tradiții. 6 smf Persoană care a primit o moștenire spirituală. 7 smf (Îvr) Persoană care urmează (1) pe cineva Si: însoțitor. 8 smf (Îvr) Persoană care se ține de ceva cu perseverență, care urmărește ceva cu tot dinadinsul. 9 smp (Reg) Pereche de boi înjugată după înaintași Si: boi rotași. 10 sn (Reg) Rachiu de calitate inferioară, cu un procent redus de alcool, care se scurge din alambic la sfârșitul distilării.

URMÁȘ, -Ă, urmași, -e, s. m. și f. 1. Continuator al unei familii (considerat în raport cu cei din generațiile anterioare); moștenitor (al titlului, al averii). V. descendent. A luat cuvîntul ultimul urmaș al lui Pușkin, un tînăr pe care îl cunoscusem la Leningrad. STANCU, U.R.S.S. 171. Numai pe tine te am urmaș în toate bunurile mele. RETEGANUL, P. V 80. Ca mîne, poimîne te-i trezi că ai îmbătrînit și nu-ți rămîne nici un urmaș. CREANGĂ, P. 154. 2. Fig. Continuator al unei opere, al unei tradiții, persoană care a primit o moștenire spirituală. 3. Înlocuitor, succesor într-o demnitate (mai ales la scaunul domnesc). Romînii, subt urmașii lui Dragoș, petrecu o viață primitivă. NEGRUZZI, S. I 271.

URMÁȘ ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) Persoană care descinde dintr-un neam sau dintr-o familie oarecare; descendent; coborâtor. 2) Copil care descinde dintr-o familie; progenitură. 3) Persoană care continuă cauza cuiva. 4) Persoană care succedă pe cineva într-un post sau într-o funcție; succesor. ~ul tronului. /urmă + suf. ~

urmaș m. cel ce urmează cuiva: 1. succesor; 2. descendent.

urmáș, -ă s. (d. urmă). Succesor: urmaș tatăluĭ săŭ, urmaș la tron. Descendent: elefantu e urmașu mamutuluĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

urmaș, pl. urmași, f. urmașă, pl. urmașe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

URMÁȘ s. 1. coborâtor, descendent, odraslă, progenitură, scoborâtor, viță, vlăstar, (pop. și fam.) prăsilă, (înv. și reg.) rămășiță, (prin Transilv.) porodiță, (înv.) mărădic, rod, sămânță, semințenie, seminție, următor. (~ de domn.) 2. (la pl.) v. posteritate. 3. v. moștenitor. 4. succesor. (~ la tron.) 5. v. continuator.

URMAȘ s. 1. coborîtor, descendent, odraslă, progenitură, scoborîtor, viță, vlăstar, (pop. și fam.) prăsilă, (înv. și reg.) rămășiță, (prin Transilv.) porodiță, (înv.) mărădic, rod, sămînță, semințenie, seminție, următor. (~ de domn.) 2. (la pl.) descendenți (pl.), posteritate, (înv.) mărădic. (Ce vor zice ~ noștri?) 3. (JUR.) moștenitor, succesor, (livr.) erede, (înv. și reg.) moșnean, moștean, (înv.) clironom, moșan, ocinaș, ocinătoriu, următor. (Averea a revenit unicului ~.) 4. succesor. (~ la tron.) 5. continuator, succesor, (înv.) următor. (~ lui la catedră.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

URMAȘ. Subst. Urmaș, descendent, succesor, moștenitor, continuator, coborîtor; progenitură, odraslă, vlăstar (fig.), mlădiță (fig.), spiță; copii, nepoți, strănepoți. Moștenitorul tronului, prinț moștenitor, delfin. Elev, discipol, învățăcel (fam.), ucenic. Posteritate, generațiile viitoare, viitorime (înv.). Descendență, moștenire, filiație, genealogie, origine. Spița neamului; arbore genealogic. Adj. Descendent, coborîtor; moștenitor; succesoral. Vb. A fi urmașul (cuiva), a urma (pe cineva), a succeda, a veni după; a continua; a moșteni. A se trage din..., a coborî din..., a-și avea originea, a (se) coborî din..., a fi din os sfînt (din oase sfinte, din os de domn). V. copilărie, grade de rudenie, posterioritate, școală, viitor.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

urmașii lui Nicu Piele expr. bandă de hoți.

Intrare: urmaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urmaș
  • urmașul
  • urmașu‑
plural
  • urmași
  • urmașii
genitiv-dativ singular
  • urmaș
  • urmașului
plural
  • urmași
  • urmașilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

urmaș, urmașisubstantiv masculin
urmașă, urmașesubstantiv feminin

  • 1. Continuator al unei familii (considerat în raport cu cei din generațiile anterioare lui). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A luat cuvîntul ultimul urmaș al lui Pușkin, un tînăr pe care îl cunoscusem la Leningrad. STANCU, U.R.S.S. 171. DLRLC
    • format_quote Numai pe tine te am urmaș în toate bunurile mele. RETEGANUL, P. V 80. DLRLC
    • format_quote Ca mîne, poimîne te-i trezi că ai îmbătrînit și nu-ți rămîne nici un urmaș. CREANGĂ, P. 154. DLRLC
    • 1.1. Moștenitor (de bunuri materiale). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: moștenitor
  • 2. Succesor într-o demnitate, într-o funcție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Romînii, subt urmașii lui Dragoș, petrecu o viață primitivă. NEGRUZZI, S. I 271. DLRLC
  • 3. Continuator al unei opere, al unei tradiții. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: continuator
etimologie:
  • Urmă + sufix -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.