unger sn vz uger

únger, V. uger.

úger n., pl. e (lat. ûber, úberis [n.], scr. údhar, vgr. ûthar; germ. euter, engl. udder, it. ubero, sp. pg. ubre. P. b = g, cp. cu negură, negel). Organu (glandele mamelare) în care vaca (bivolița, capra, oaĭa) secretează și păstrează laptele: ugeru vaciĭ are patru țîțe. – Și unger (Mold. sud) și ulger (Mold. nord).