23 de definiții pentru uita (privi)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UITÁ, uit, vb. I. I. 1. Tranz. și intranz. A pierde din memorie (momentan sau pentru totdeauna), a nu-și (mai) aduce aminte, a nu (mai) ține minte. ◊ Expr. (Fam.) A ști cât au uitat alții = a nu ști (mai) nimic. 2. Tranz. și intranz. A înceta să se mai preocupe, să se mai gândească la cineva sau la ceva, a deveni indiferent față de o persoană sau de un obiect (drag); a se dezinteresa. ♦ A scăpa din vedere, a omite; a nu ține seamă de... 3. Tranz. A se comporta ca și cum a încetat să se gândească la ceva, a trece sub tăcere, a nu da urmare. 4. Tranz. A lăsa undeva (din nebăgare de seamă) ceva sau pe cineva care trebuia luat; a nu lua cu sine. II. Refl. A-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea, a cerceta, a observa; a privi. ◊ Expr. A se uita în gura cuiva = a fi atent la ce spune cineva, a da ascultare (în mod mecanic) sfaturilor cuiva. A nu se uita la cineva = a nu iubi pe cineva, a nu ține la cineva; a refuza orice relații cu cineva. ♦ (La imperativ, cu valoare de interjecție, în forma uite) Iată! iacă! vezi! ♦ A băga de seamă, a avea în vedere, a da atenție; a lua în considerare. [Imper. și: (II) uite!] – Lat. *oblitare (< oblitus).

UITÁ, uit, vb. I. I. 1. Tranz. și intranz. A pierde din memorie (momentan sau pentru totdeauna), a nu-și (mai) aduce aminte, a nu (mai) ține minte. ◊ Expr. (Fam.) A ști cât au uitat alții = a nu ști (mai) nimic. 2. Tranz. și intranz. A înceta să se preocupe, să se gândească la cineva sau ceva, a deveni indiferent față de o persoană sau de un obiect (drag); a se dezinteresa. ♦ A scăpa din vedere, a omite; a nu ține seamă de... 3. Tranz. A se comporta ca și cum a încetat să se gândească la ceva, a trece sub tăcere, a nu da urmare. 4. Tranz. A lăsa undeva (din distracție, din nebăgare de seamă) ceva sau pe cineva care trebuia luat; a nu lua cu sine. II. Refl. A-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea, a cerceta, a observa; a privi. ◊ Expr. A se uita în gura cuiva = a fi atent la ce spune cineva, a da ascultare (în mod mecanic) sfaturilor cuiva. A nu se uita la cineva = a nu iubi pe cineva, a nu ține la cineva; a refuza orice relații cu cineva. ♦ (La imperativ, cu valoare de interjecție, în forma uite) Iată! iacă! vezi! ♦ A băga de seamă, a avea în vedere, a da atenție; a lua în considerare. [Imper. și: (II) uite!] – Lat. *oblitare (< oblitus).

UITÁ2, uit, vb. I. Refl. 1. A-și îndrepta privirea spre cineva sau spre ceva pentru a vedea, a cerceta, a observa; a privi. M-am uitat de jur împrejurul zidurilor vechi. GALACTION, O. I 81. Stau acum pe-o buturugă Să mă uit prin văi... Împrejurul meu învie Toate cîte sînt. COȘBUC, P. II 16. După ce se uitară la stîrvul zmeoaicei... îl lăsară corbilor. ISPIRESCU, L. 26. ◊ (Urmat de determinări modale) Se uită la ea cercetător. DUMITRIU, N. 51. Se uită cu ciudă la copilă. C. PETRESCU, C. V. 117. Te rog să nu te uiți urît la mine, Că plec iar. TOPÎRCEANU, P. 93. Se uită pe urmă, o clipă, țintă în ochii stăpînului. MIRONESCU, S. A. 91. Se uită lung la dînsul, dar gura-nchisă-i tace. EMINESCU, O. I 93. ◊ Fig. Casa... cu două ferestre care se uită tocmai în inima satului. REBREANU, I. 10. Soarele-aproape de deal, se uită de-a lungul cîmpiei. COȘBUC, P. II 62. Vînători și căruțași... dorm acum duși... Singure stelele nopții se uită de pe cer la dînșii. ODOBESCU, S. III 19. ◊ Expr. A se uita în pămînt, se spune despre cei timizi sau rușinați, care nu îndrăznesc să privească pe cineva în față. A-nceput cuvînt Străinul, tremurat și rar, Uitîndu-se-n pămînt. COȘBUC, P. I 228. A se uita unul la altul = a se înțelege din priviri, a-și face semne de înțelegere. Străjerii, cum îi văd, încep a se uita unul la altul și a bufni de rîs. CREANGĂ, P. 82. A se uita în gura cuiva = a fi atent la ce spune cineva, a da ascultare vorbelor, sfaturilor cuiva. Un plod răsfățat... Cinsă se uite în gura ei? DELAVRANCEA, O. II 186. A nu se uita la cineva = a nu simți atracție pentru o persoană de sex opus, a nu iubi pe cineva, a manifesta indiferență față de cineva. Aceea pe care o iubește nici nu vrea să se uite la dînsul. SADOVEANU, O. I 464. ♦ (La imper., cu valoare de interjecție, mai ales în forma contrasă uite) Iată, iacă, vezi. Uite, graurii pe luncă, Veseli, fericiți ce sînt! COȘBUC, P. I 264. Astăzi, uite, de m-ar îngriji cineva... în zece zile m-aș face de nu m-aș da pe zece. ISPIRESCU, L. 15. Să aibi tu puterea mea... lumea aceasta ai purta-o uite așa pe degete. CREANGĂ, P. 190. ◊ Tranz. Uite-l verde și rotund nucul din grădină. COȘBUC, P. I 261. Dar uite ce vorbește gîrbova și neputincioasa! XREANGĂ, P. 191. 2. A băga de seamă, a da atenție; a lua în considerație, a avea în vedere. Iordache zise: Ciocoiul e ciocoi, bă... Ce te uiți tu dacă e grec sau romîn? DUMITRIU, N. 19. – Forme gramaticale, imper. pers. 2 și: uite-te (CONACHI, P. 269) și (cu valoare de interjecție) uite.

A SE UITÁ mă uit intranz. 1) A-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva (pentru a vedea); a privi. ◊ ~ chiorâș a privi cu bănuială, dușmănos. ~ cu ochi buni a simpatiza. ~ în gura cuiva a fi atent la spusele cuiva; a da ascultare (mecanic) sfaturilor cuiva. ~ lung la cineva a) a privi cu bănuială, cu neîncredere; b) a examina îndeaproape pe cineva. ~ în pământ a) a nu dori să vadă pe cineva; b) a-i fi rușine să privească în ochii cuiva. ~ unul la altul a) a face schimb de priviri, dând ceva de înțeles; b) a comunica ceva numai prin priviri. 2) (în construcții negative) A avea în vedere; a ține cont; a căuta. ◊ Nu te uita la el nu-l asculta, nu-i urma exemplul. A nu ~ la cineva a) a nu răspunde la dragostea cuiva; a refuza orice relații cu cineva; b) a ignora pe cineva. /<lat. oblitare

uità v. a privi, a arunca ochii asupra: uite! se uită pe fereastră. [Probabil identic celui precedent: lit. a se pierde cu firea privind (cf. Mold. mă uit a dormi, adorm)].

2) uĭt (mă), a v. tr. (d. uĭt 1, adică „privesc uĭtînd de altele”). Privesc, îmĭ îndrept ochiĭ: mă uĭt pe fereastră ca să văd cum scapără. Fig. Daŭ atențiune: nu te uĭta la el, la ce spune, în gura luĭ. – Imperativu uĭte-te și uĭte (fam. ĭóte-te și ĭóte, în vest ĭóĭte te și ĭóĭte, din ĭa uĭte-te, ĭa uĭte!). Uĭtă-te înseamnă „nu te maĭ gîndi la tine”, d. uĭt 1.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!uitá2 (a se ~) (a privi) vb. refl., ind. prez. 3 se úită; imper. 2 sg. úită-te

uitá vb., ind. prez. 1 sg. uit, 3 sg. și pl. úită; imper. 2 sg. (dă uitării) úită, (privește) úită-te/úite

úite-pópa-nu-e-pópa s. n.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UITÁ vb. I. 1. (Olt. și Ban.) a zăuita. (Am ~ ce doream să-ți spun.) 2. v. neglija. 3. a lăsa. (Și-a ~ ochelarii acasă.) II. 1. v. privi. 2. a se privi, (pop.) a se căuta. (Se ~ în oglindă.) 3. v. vedea.

UITA vb. I. 1. (Olt. și Ban.) a zăuita. (Am ~ ce doream să-ți spun.) 2. a neglija, a omite, (latinism rar) a pretera. (N-a ~ nimic din ce știa că i-ar face plăcere.) 3. a lăsa. (Și-a ~ ochelarii acasă.) II. 1. a privi, a scruta, (înv.) a cerca. (Se ~ în zare.) 2. a se privi, (pop.) a se căuta. (Se ~ în oglindă.) 3. a privi, a vedea, (Olt. și Ban.) a se zăuita. (Vino să te ~ ce-am cumpărat.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

uitá (-t, -át), vb.1. A nu ține minte. – 2. (Refl.) A privi. – 3. A ține cont, a considera. – Var. Banat, Maram., zăuita. Mr. ultu, ultare, megl. ul’t(ari), istr. utu. Lat. oblῑtăre (Cipariu, Principii, 165; Schuchardt, ZRPh., XXXII, 472; Pușcariu 1788; Skok, ZRPh., XLIII, 192; REW 6015), cf. prov., cat. oblidar, fr. oublier, sp., port. olvidar. Trecerea semantică de la „a uita” la „a privi” trebuie să se fi verificat prin intermediul sensului reflexiv a se uita pe sine, și de aici „a rămîne nemișcat”, evoluție care este identică cu a sp. fijarse. Această întrebuințare a lui „a se uita” este încă în uz; și se zice chiar cu ton familiar, s’a uita pe el, despre un copil care s-a murdărit. Totuși, mulți autori deosebesc cele două sensuri, ca și cum ar fi cuvinte diferite. Crețu 378 căuta să explice sensul de „a privi” pornind de la lat. tuitāre; și Meyer-Lübke, apud Pușcariu 1789, de la un lat. *obĭtāre, pornind de la expresia obire oculis; ambele încercări par deopotrivă nesigure. Var. cu suf. sl. za-. Der. uite (vulg. io(i)te1), interj. (privește, vezi), în loc de uită-te, cf. iată și Procopovici, Dacor., X, 72-9; uităcios (var. uituc), adj. (care uită, care nu are memorie); uitător, adj. (uituc; care privește, spectator); uitătură, s. f. (privire); uitucie, s. f. (lipsă de memorie); neuitat, adj. (care care nu se poate uita).[1]

  1. 1. Ca interj. și ete, ĭete, Mold. ĭeti (= vezi, privește), ca-n expresia: ete(te), ĭete(te) resp. în Mold. ĭeti(ti). LauraGellner

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

NOLI EQUI DENTES INSPICERE DONATI (lat.) să nu te uiți la dinții calului de dar – Proverb latin. În românește: calul de dar nu se caută la dinți.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se uita ca curca la crăci / ca mâța-n calendar / ca vițelul la poartă nouă expr. a fi complet neștiutor într-un domeniu; a nu reuși să înțeleagă o anumită chestiune.

a se uita chiorâș / ponciș (la cineva) expr. a avea / a simți o antipatie puternică (față de cineva).

a se uita cu un ochi la făină și cu unul la slănină expr. (pop.) a fi sașiu, a suferi de strabism.

a se uita de sus (la cineva) expr. a desconsidera, a disprețui; a considera (pe cineva) inferior.

a se uita în ghioc expr. (d. bărbați) a se masturba.

a se uita în gura cuiva expr. a da (în mod mecanic) ascultare sfaturilor cuiva; a da crezare vorbelor cuiva.

a se uita picior peste picior expr. a fi sașiu, a suferi de strabism.

a se uita strâmb expr. a se uita urât / cu dușmănie.

Intrare: uita (privi)
verb (VT3.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uita
  • uitare
  • uitat
  • uitatu‑
  • uitând
  • uitându‑
singular plural
  • uită
  • uitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • uit
(să)
  • uit
  • uitam
  • uitai
  • uitasem
a II-a (tu)
  • uiți
(să)
  • uiți
  • uitai
  • uitași
  • uitaseși
a III-a (el, ea)
  • uită
(să)
  • uite
  • uita
  • uită
  • uitase
plural I (noi)
  • uităm
(să)
  • uităm
  • uitam
  • uitarăm
  • uitaserăm
  • uitasem
a II-a (voi)
  • uitați
(să)
  • uitați
  • uitați
  • uitarăți
  • uitaserăți
  • uitaseți
a III-a (ei, ele)
  • uită
(să)
  • uite
  • uitau
  • uita
  • uitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

uita (privi) reflexiv

  • 1. A-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea, a cerceta, a observa.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: căuta privi 11 exemple
    exemple
    • M-am uitat de jur împrejurul zidurilor vechi. GALACTION, O. I 81.
      surse: DLRLC
    • Stau acum pe-o buturugă Să mă uit prin văi... Împrejurul meu învie Toate cîte sînt. COȘBUC, P. II 16.
      surse: DLRLC
    • După ce se uitară la stîrvul zmeoaicei... îl lăsară corbilor. ISPIRESCU, L. 26.
      surse: DLRLC
    • Se uită la ea cercetător. DUMITRIU, N. 51.
      surse: DLRLC
    • Se uită cu ciudă la copilă. C. PETRESCU, C. V. 117.
      surse: DLRLC
    • Te rog să nu te uiți urît la mine, Că plec iar. TOPÎRCEANU, P. 93.
      surse: DLRLC
    • Se uită pe urmă, o clipă, țintă in ochii stăpînului. MIRONESCU, S. A. 91.
      surse: DLRLC
    • Se uită lung la dînsul, dar gura-nchisă-i tace. EMINESCU, O. I 93.
      surse: DLRLC
    • figurat Casa... cu două ferestre care se uită tocmai în inima satului. REBREANU, I. 10.
      surse: DLRLC
    • figurat Soarele-aproape de deal, se uită de-a lungul cîmpiei. COȘBUC, P. II 62.
      surse: DLRLC
    • figurat Vînători și căruțași... dorm acum duși... Singure stelele nopții se uită de pe cer la dînșii. ODOBESCU, S. III 19.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A se uita în pământ, se spune despre cei timizi sau rușinați, care nu îndrăznesc să privească pe cineva în față.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • A-nceput cuvînt Străinul, tremurat și rar, Uitîndu-se-n pămînt. COȘBUC, P. I 228.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A se uita unul la altul = a se înțelege din priviri, a-și face semne de înțelegere.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Străjerii, cum îi văd, încep a se uita unul la altul și a bufni de rîs. CREANGĂ, P. 82.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A se uita în gura cuiva = a fi atent la ce spune cineva, a da ascultare (în mod mecanic) sfaturilor cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Un plod răsfățat... Cin’ să se uite în gura ei? DELAVRANCEA, O. II 186.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A nu se uita la cineva = a nu iubi pe cineva, a nu ține la cineva; a refuza orice relații cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Aceea pe care o iubește nici nu vrea să se uite la dînsul. SADOVEANU, O. I 464.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A se uita chiorâș = a privi cu bănuială, dușmănos.
      surse: NODEX
    • 1.6. expresie A se uita cu ochi buni = simpatiza
      surse: NODEX
    • 1.7. expresie A se uita lung la cineva = a privi cu bănuială, cu neîncredere.
      surse: NODEX
    • 1.8. expresie A se uita lung la cineva = a examina îndeaproape pe cineva.
      surse: NODEX
    • 1.9. interjecție (La imperativ, în forma uite) Vezi!
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: iacă (interj.) iată 5 exemple
      exemple
      • Uite, graurii pe luncă, Veseli, fericiți ce sînt! COȘBUC, P. I 264.
        surse: DLRLC
      • Astăzi, uite, de m-ar îngriji cineva... în zece zile m-aș face de nu m-aș da pe zece. ISPIRESCU, L. 15.
        surse: DLRLC
      • Să aibi tu puterea mea... lumea aceasta ai purta-o uite așa pe degete. CREANGĂ, P. 190.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv Uite-l verde și rotund nucul din grădină. COȘBUC, P. I 261.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv Dar uite ce vorbește gîrbova și neputincioasa! CREANGĂ, P. 191.
        surse: DLRLC
    • 1.10. A băga de seamă, a avea în vedere, a da atenție; a lua în considerare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Iordache zise: Ciocoiul e ciocoi, bă... Ce te uiți tu dacă e grec sau romîn? DUMITRIU, N. 19.
        surse: DLRLC
      • expresie Nu te uita la = el nu-l asculta, nu-i urma exemplul.
        surse: NODEX

etimologie: