21 de definiții pentru ușura

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UȘURA, ușurez, vb. I. Tranz. și refl. 1. A reduce sau a scădea din greutate. 2. Fig. A(-și) alina, a(-și) potoli o suferință fizică sau morală. ♦ A (se) destăinui pentru a-și alina o durere sufletească. ♦ Refl. (Despre boli) A ceda, a slăbi, a se ameliora. ♦ Tranz. A înlesni, a facilita. 3. A (se) elibera, a scoate sau a ieși de sub apăsarea unui lucru greu; a (se) despovăra. ◊ Expr. (Fam.) A (se) ușura de bani = a face să cheltuiască sau a cheltui o mare sumă de bani sau toți banii. ♦ Tranz. Fig. A scuti; a salva. – Din ușor2.

UȘURA, ușurez, vb. I. Tranz. și refl. 1. A reduce sau a scădea din greutate. 2. Fig. A(-și) alina, a(-și) potoli o suferință fizică sau morală. ♦ A (se) destăinui pentru a-și alina o durere sufletească. ♦ Refl. (Despre boli) A ceda, a slăbi, a se ameliora. ♦ Tranz. A înlesni, a facilita. 3. A (se) elibera, a scoate sau a ieși de sub apăsarea unui lucru greu; a (se) despovăra. ◊ Expr. (Fam.) A (se) ușura de bani = a face să cheltuiască sau a cheltui o mare sumă de bani sau toți banii. ♦ Tranz. Fig. A scuti; a salva. – Din ușor2.

ușura [At: COD. VOR. 94/7 / V: ișora, iș~, (înv) iușira, iușora, iuș~, (îrg) ușora, (reg) ~uia, ~ri (Pzi: -resc) / Pzi: ~rez, 3 ~rează, (reg) ușură / E: ușor4] 1 vt (Îoc îngreuia) A face să fie mai ușor4 (1) Si: a micșora, a reduce (o greutate, o povară). 2 vt (Îe) A ~ punga (cuiva) A lua banii cuiva prin mijloace necinstite. 3 vr A deveni mai ușor4 (1). 4 vr Anu mai apăsa greu. 5 vt (C. i. o sarcină, o obligație, o pedeapsă, un păcat etc.) A face să devină mai mic, mai neînsemnat Si: a micșora, a împuțina. 6 vt A elibera de sub apăsarea unui lucra greu Si: a despovăra (1), a descărca (8). 7 vt (Fam; îe) A ~ (pe cineva) de bani A face pe cineva să-și piardă banii (la un joc de noroc). 8 vt (Îae) A lua cuiva banii (prin mijloace necinstite). 9 vt (Îe) A-și ~ inima (sau pieptul) A-și alina suferința psihică, exprimându-și mâhnirea Si: a se destăinui (3). 10 vr (Îe) A se ~ de bani A cheltui o mare sumă de bani sau toți banii. 11 vr (Înv) A se descărca de o responsabilitate financiară. 12 vt (Înv) A elibera din funcție Si: a desărcina (2). 13 vt A diminua ca intensitate o suferință fizică sau morală Si: a alina1 (6), a potoli. 14 vr (D. boli) A ceda (8). 15 vt A salva pe cineva Si: a scăpa, a scuti, a ierta, a absolvi (3). 16 vt (Înv) A ajuta (1). 17 vt A înlesni. 18 vt (Complementul este „soarta”, „viața” etc.) A ameliora (1). 19 vr (Pop; d. femei) A scăpa de greutatea sarcinii Si: a naște. 20 vt (Rar) A ajuta o femeie să nască. 21 vr (Pop) A defeca (4).

UȘURA, ușurez, vb. I. Tranz. (În opoziție cu îngreuia) 1. A face să fie mai ușor, să scadă din greutate; a micșora, a reduce (o greutate, o povară). ◊ Fig. Dumnezeu să ușureze păcatele celui cu fîntîna, că bun lucru a mai făcut. CREANGĂ, P. 205. ♦ Refl. A deveni mai ușor. 2. A alina, a potoli (o suferință fizică sau morală). Cînd eram de douăzeci Mă legam de turci, de greci Și de capete-i scurtam Și aleanu-mi ușuram. ALECSANDRI, P. P. 254. ◊ (Complementul indică persoana care suferă) Laptele de capră îl mai ușură puțin. NEGRUZZI, S. II 154. Acei doftori... gîndind că ne ușurează, În loc de-a ne scădea răul, ni-l însutesc. CONACHI, P. 281. ◊ Refl. Puțin de nu au leșinat, dacă nu s-ar fi ușurat prin vărsare. DRĂGHICI, R. 159. Se mai ușură nițel de mîhnirea ce îi sfîșia rărunchii. GORJAN, H. I 5. ♦ Refl. (Despre boli) A ceda, a slăbi. Tusa contenise, se ușurase și vătămătura; dar era slab, cu fața lungă și palidă, și nu putea să mănînce nimic. SADOVEANU, O. VIII 91. 3. A înlesni, a facilita. Aproape nu există întreprindere, nu există ramură industțială unde eforturile muncitorilor să nu fie necontenit ușurate prin producerea de utilaj nou, prin mecanizarea procesului de producție. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2316. 4. A elibera, a scoate de sub apăsarea unui lucru greu; a despovăra, a descărca. Caii... ușurați din jug, ronțăiau cîte-o buruiană. VLAHUȚĂ, O. A. III 55. ◊ (Ironic) [Hoțul] i-a oprit și i-a ușurat de ce aveau asupra lor. SADOVEANU, O. VIII 247. Cîinii de prin sat, poftiți la masa gata, l-au ușurat de slănină, rămînîndu-i numai ața. ȘEZ. I 89. ◊ Refl. (Învechit și arhaizant) Se ușurară de hainele grele și se așezară pe divanuri. SADOVEANU, O. I 297. ◊ Expr. A-și ușura inima = a-și exprima mîhnirea, suferința; a-și vărsa focul. Că omul deaca oftează, Inima-și mai ușurează. TEODORESCU, P. P. 273. (Refl., familiar) A se ușura de bani = a cheltui toți banii de care dispune. 5. A îndepărta de cineva un rău, o greutate; a scuti, a salva pe cineva de ceva. Îmi ești trebuitor ca să mă mai ușurezi de blăstemurile norodului. NEGRUZZI, S. I 141. Ușurează-mă de această întrebare. GORJAN, H. I 6.

A UȘURA ~ez tranz. 1) A face să se ușureze. 2) (procese) A face mai lesne de realizat; a înlesni; a facilita. 3) A feri prin scutire. ~ de griji. /Din ușor

A SE UȘURA mă ~ez intranz. 1) A deveni mai ușor; a scădea din greutate. 2) (despre persoane îndurerate sau suferinde) A simți o atenuare a suferinței morale sau fizice. ◊ A-și ~ inima a-și împărtăși suferințele. 3) (despre ființe) A scăpa de o povară. 4) fam. A elimina urina din vezica urinară; a se uda. /Din ușor

ușurà v. 1. a scăpa în parte de o povară; 2. a scădea munca, a alina răul: a ușura mizeria; 3. fig. a-și descărca inima de ceea ce o apasă; 4. a da naștere unui copil. [V. ușor].

ușuréz v. tr. (d. ușor). Micșorez greutatea: a ușura încărcătura uneĭ corăbiĭ. Liberez de o greutate: a ușura un hamal prea încărcat. Fig. Micșorez o boală saŭ o întristare, îndulcesc vĭața: a ușura o suferință. Liberez de o suferință: a ușura un nenorocit. V. refl. Scap de o suferință, de o nevoĭe, mă descarc: am zis și mĭ-am ușurat inima. – Vechĭ și ĭușurez și ĭușirez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ușura (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ușurez, 3 ușurea; conj. prez. 1 sg. să ușurez, 3 să ușureze

ușura (a ~) vb., ind. prez. 3 ușurea

ușura vb., ind. prez. 1 sg. ușurez, 3 sg. și pl. ușurea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

UȘURA vb. 1. a (se) despovăra. (S-a ~ de greutatea din spinare.) 2. a (se) diminua, a (se) micșora, a (se) reduce. (Încărcătura corabiei s-a ~.) 3. v. alina. 4. a facilita, a favoriza, a înlesni. (A ~ producerea unui fenomen.)

UȘURA vb. 1. a (se) despovăra. (S-a ~ de greutatea din spinare.) 2. a (se) diminua, a (se) micșora, a (se) reduce. (Încărcătura corăbiei s-a ~.) 3. a (se) alina, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) îmblînzi, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) tempera, (înv. și pop.) a (se) ostoi, (pop.) a (se) ogoi, (înv. și reg.) a (se) mîngîia, (înv.) a (se) odihni, (fig.) a adormi, a (se) răcori. (I-a ~ durerea.) 4. a facilita, a favoriza, a înlesni. (A ~ producerea unui fenomen.)

A ușura ≠ a împovăra, a îngreuna

A (se) ușura ≠ a (se) îngreuia

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ușura, ușurez v. r. (eufem.) 1. a defeca. 2. a urina.

a ușura de bani (pe cineva) expr. 1. a face pe cineva să cheltuiască o sumă mare de bani. 2. a lua de la cineva o sumă mare de bani printr-o escrocherie.

Intrare: ușura
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ușura
  • ușurare
  • ușurat
  • ușuratu‑
  • ușurând
  • ușurându‑
singular plural
  • ușurea
  • ușurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ușurez
(să)
  • ușurez
  • ușuram
  • ușurai
  • ușurasem
a II-a (tu)
  • ușurezi
(să)
  • ușurezi
  • ușurai
  • ușurași
  • ușuraseși
a III-a (el, ea)
  • ușurea
(să)
  • ușureze
  • ușura
  • ușură
  • ușurase
plural I (noi)
  • ușurăm
(să)
  • ușurăm
  • ușuram
  • ușurarăm
  • ușuraserăm
  • ușurasem
a II-a (voi)
  • ușurați
(să)
  • ușurați
  • ușurați
  • ușurarăți
  • ușuraserăți
  • ușuraseți
a III-a (ei, ele)
  • ușurea
(să)
  • ușureze
  • ușurau
  • ușura
  • ușuraseră
iușura
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ușuri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ușuia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ușora
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ușura, ușurezverb

  • 1. A reduce sau a scădea din greutate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dumnezeu să ușureze păcatele celui cu fîntîna, că bun lucru a mai făcut. CREANGĂ, P. 205. DLRLC
  • 2. figurat A(-și) alina, a(-și) potoli o suferință fizică sau morală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cînd eram de douăzeci Mă legam de turci, de greci Și de capete-i scurtam Și aleanu-mi ușuram. ALECSANDRI, P. P. 254. DLRLC
    • format_quote Laptele de capră îl mai ușură puțin. NEGRUZZI, S. II 154. DLRLC
    • format_quote Acei doftori... gîndind că ne ușurează, În loc de-a ne scădea răul, ni-l însutesc. CONACHI, P. 281. DLRLC
    • format_quote Puțin de nu au leșinat, dacă nu s-ar fi ușurat prin vărsare. DRĂGHICI, R. 159. DLRLC
    • format_quote Se mai ușură nițel de mîhnirea ce îi sfîșia rărunchii. GORJAN, H. I 5. DLRLC
    • 2.1. A (se) destăinui pentru a-și alina o durere sufletească. DEX '09 DEX '98
    • 2.2. reflexiv (Despre boli) A se ameliora. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Tusa contenise, se ușurase și vătămătura; dar era slab, cu fața lungă și palidă, și nu putea să mănînce nimic. SADOVEANU, O. VIII 91. DLRLC
    • 2.3. tranzitiv Facilita, înlesni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Aproape nu există întreprindere, nu există ramură industrială unde eforturile muncitorilor să nu fie necontenit ușurate prin producerea de utilaj nou, prin mecanizarea procesului de producție. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2316. DLRLC
  • 3. A (se) elibera, a scoate sau a ieși de sub apăsarea unui lucru greu; a (se) despovăra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: descărca
    • format_quote Caii... ușurați din jug, ronțăiau cîte-o buruiană. VLAHUȚĂ, O. A. III 55. DLRLC
    • format_quote ironic [Hoțul] i-a oprit și i-a ușurat de ce aveau asupra lor. SADOVEANU, O. VIII 247. DLRLC
    • format_quote ironic Cîinii de prin sat, poftiți la masa gata, l-au ușurat de slănină, rămînîndu-i numai ața. ȘEZ. I 89. DLRLC
    • format_quote învechit arhaizant Se ușurară de hainele grele și se așezară pe divanuri. SADOVEANU, O. I 297. DLRLC
    • 3.1. tranzitiv figurat Salva, scuti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Îmi ești trebuitor ca să mă mai ușurezi de blăstemurile norodului. NEGRUZZI, S. I 141. DLRLC
      • format_quote Ușurează-mă de această întrebare. GORJAN, H. I 6. DLRLC
    • chat_bubble A-și ușura inima = a-și exprima mâhnirea, suferința; a-și vărsa focul. DLRLC
      • format_quote Că omul deaca oftează, Inima-și mai ușurează. TEODORESCU, P. P. 273. DLRLC
    • chat_bubble familiar A (se) ușura de bani = a face să cheltuiască sau a cheltui o mare sumă de bani sau toți banii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.