3 definiții pentru tuoc tuonoc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tuoc sn vz tohoc

tu(h)óc n., pl. urĭ (cp. cu trohot). Ban. Olt. Zoană, gozurĭ, rămășiță, gunoĭ de la treĭerat orĭ de la măturat, trohot, vreascurĭ putrezite și buruĭene care se pun pe gardurile de nuĭele. – Și tohóc (Izv. Sept. 1923, 22), tohác (Hațeg. Vicĭu), tuonóc și troonóc (Tel, Rev. I. Crg. 9, 126) și torhóc (Univ. 12, 12, 38; 9, 1).

Intrare: tuoc
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tuoc
  • tuocul
  • tuocu‑
plural
  • tuocuri
  • tuocurile
genitiv-dativ singular
  • tuoc
  • tuocului
plural
  • tuocuri
  • tuocurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tuonoc
  • tuonocul
  • tuonocu‑
plural
  • tuonocuri
  • tuonocurile
genitiv-dativ singular
  • tuonoc
  • tuonocului
plural
  • tuonocuri
  • tuonocurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)