6 definiții pentru truditoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRUDITOR, -OARE, truditori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care muncește din greu, care desfășoară o activitate obositoare, extenuantă. – Trudi + suf. -tor.
truditor, ~oare smf, a [At: LB / Pl: ~i, ~oare / E: trudi + -tor] (Pop; și liv) 1-2 (Persoană) care muncește din greu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRUDITOR, -OARE, truditori, -oare, adj. (Pop. și livr.; adesea substantivat) Care muncește din greu, care desfășoară o activitate obositoare, extenuantă. – Trudi + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
TRUDITOR, -OARE, truditori, -oare, adj. (Și substantivat) Care desfășoară o activitate obositoare, extenuantă; care se străduiește, care muncește din greu. Voinic, cu mijlocul supt ca la toți truditorii din greu. SADOVEANU, A. L. 158.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
truditor adj. m., s. m., pl. truditori; adj. f., s. f. sg. și pl. truditoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
truditor adj. m., s. m., pl. truditori; adj. f., s. f. sg. și pl. truditoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
truditor, truditorisubstantiv masculin truditoare, truditoaresubstantiv feminin truditor, truditoareadjectiv
- 1. (Persoană) care muncește din greu, care desfășoară o activitate obositoare, extenuantă. DEX '09 DLRLC
- Voinic, cu mijlocul supt ca la toți truditorii din greu. SADOVEANU, A. L. 158. DLRLC
-
etimologie:
- Trudi + sufix -tor. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.