6 definiții pentru trenuleț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRENULEȚ, trenulețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui tren; trenuț. – Tren + suf. -uleț.

trenuleț sn [At: DLR / Pl: ~e / E: tren + -uleț] 1-2 (Șhp) Trenuț (1-2). 3 Trenuț.

TRENULEȚ, trenulețe, s. n. Diminutiv al lui tren; trenuț. – Tren + suf. -uleț.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: trenuleț
trenuleț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trenuleț
  • trenulețul
  • trenulețu‑
plural
  • trenulețe
  • trenulețele
genitiv-dativ singular
  • trenuleț
  • trenulețului
plural
  • trenulețe
  • trenulețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trenuleț, trenulețesubstantiv neutru

etimologie:
  • Tren + sufix -uleț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.