9 definiții pentru trândăvit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRÂNDĂVIT s. n. Trândăvie. – V. trândăvi.

trândăvit1 sn [At: PAS, Z. I, 267 / Pl: (nob) ~uri / E: trândăvi] (Pop; rar) 1 Trândăvire (1). 2 Trândăvie.

TRÂNDĂVIT s. n. (Rar) Trândăvie. – V. trândăvi.

TRÎNDĂVIT1 s. n. (Rar) Trîndăvire, trîndăvie. Te mai oprea temerea că mama și tata au să creadă că nu vrei să muncești, că te-ai învățat cu trindăvitul. PAS, Z. I 267.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRÂNDĂVIT s. v. indolență, lene, lenevie, puturoșenie, trândăveală, trândăvie.

trîndăvit s. v. INDOLENȚĂ. LENE. LENEVIE. PUTUROȘENIE. TRÎNDĂVEALĂ. TRÎNDĂVIE.

Intrare: trândăvit (s.n.)
trândăvit2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trândăvit
  • trândăvitul
  • trândăvitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • trândăvit
  • trândăvitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trândăvitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi trândăvi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.