opțiuni
  • info

2 definiții pentru trândăvire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

trândăvire sf [At: (a. 1802) URICARIUL I, 12 / Pl: ~ri / E: trândăvi] (Pop) 1 Aflare în trândăvie Si: lenevire, (pop) trândăvit1 (1). 2 Trândăvie.

TRÎNDĂVIRE s. f. Faptul de a trîndăvi; trîndăvie. Cît de fără minte eram eu în tinerețele mele, de vreme ce pierdeam cele mai multe ceasuri în trîndăvire. DRĂGHICI, R. 58.

Intrare: trândăvire
trândăvire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trândăvire
  • trândăvirea
plural
  • trândăviri
  • trândăvirile
genitiv-dativ singular
  • trândăviri
  • trândăvirii
plural
  • trândăviri
  • trândăvirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trândăvire, trândăviriinfinitiv lung

  • 1. Faptul de a trândăvi. DLRLC
    sinonime: trândăvie
    • format_quote Cît de fără minte eram eu în tinerețele mele, de vreme ce pierdeam cele mai multe ceasuri în trîndăvire. DRĂGHICI, R. 58. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.