TOMBOLĂ, tombole, s. f. Loterie organizată la serbări, baluri etc. la care se câștigă diferite obiecte. [Acc. și: tombolă] – Din fr., it. tombola.

tombolă sf [At: CARAGIALE, O. I, 86 / A și: ~bolă / Pl: ~le / E: fr, it tombola] Loterie organizată la diverse ocazii (serbări, baluri etc.) cu câștiguri în obiecte.

TOMBOLĂ, tombole, s. f. Loterie la care se câștigă diferite obiecte. [Acc. și: tombolă] – Din fr., it. tombola.

TOMBOLĂ, tombole, s. f. Loterie la care se cîștigă diferite obiecte. Au să poarte grijă coconeturile cu baluri, tombole și toate mofturile. C. PETRESCU, Î. II 125.

TOMBOLĂ s.f. Loterie cu obiecte. [< it., fr. tombola].

TOMBOLĂ s. f. loterie cu obiecte. (< fr., it. tombola)

TOMBOLĂ ~e f. Loterie cu obiecte, organizată cu ocazia unor sărbători sau festivități. [G.-D. tombolei] /<fr. tombola

tombolă f. un fel de loterie de societate.

*tómbola f., pl. e (it. tómbola, d. tombolare, „a face tumbe”, pin aluz. la învîrtirea sorților. V. tumbă). Loterie de societate în care se cîștigă diferite obĭecte.

tombolă (loterie) s. f., g.-d. art. tombolei; pl. tombole

tombolă (loterie) s. f., g.-d. art. tombolei; pl. tombole

tombolă s. f., g.-d. art. tombolei; pl. tombole

tombolă