14 definiții pentru tevatură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEVATÚRĂ s. f. Zarvă, gălăgie, scandal. ♦ Bucluc, neplăcere. ♦ Tulburare, încăierare, răscoală, răzmeriță. – Din tc. tevatür.

TEVATÚRĂ s. f. Zarvă, gălăgie, scandal. ♦ Bucluc, neplăcere. ♦ Tulburare, încăierare, răscoală, răzmeriță. – Din tc. tevatür.

tevatu sfs [At: CARAGIALE, O. IV, 344 / V: (reg) tav~, tăvăt~, ~văt~, tiv~ / E: tc tevatur] 1 Zarvă. 2 Neplăcere. 3 Tulburare socială Si: răscoală, răzmeriță. 4 Încăierare.

TEVATÚRĂ s. f. sg. Zgomot, zarvă, gălăgie (mai ales pricinuită de oameni care se ceartă). Nu credea să se facă atîta tevatură pentru nimicul ăsta. ISPIRESCU, L. 272. Peste vreo cîteva zile a pornit la părinții fetei... și aceștia văzîndu-l că vine cu un mare alai și tevatură, s-au bucurat cu toții. POPESCU, B. IV 29. Un zgomot și o tevatură la poarta raiului, de gîndeai că vin tătarii. CARAGIALE, S. 56. ♦ Bucluc, neplăcere, necaz, zbucium. Cum era și rupt de osteneală de atîta călătorie și de atîta tevatură ce avu pe drum, adormi. ISPIRESCU, L. 212. ♦ Tulburare, încăierare; răscoală, răzmeriță. În Prahova nu fusese cine știe ce tevatură și... de o instigație a oamenilor fostului domnitor nu era vorba. PAS, L. I 35. Mălurenii au veche învățătură și pătimire de la tevatura din 1907. SADOVEANU, M. C. 206.

TEVATÚRĂ ~i f. Tulburare mare, însoțită de gălăgie și de scandal; hărmălaie; tărăboi. [G.-D. tevaturii] /<turc. tevatür

tevatură f. tapaj: de ce să mai facem pacolo tevatură? ISP. [Turc. TEVATUR, svon].

tevatúră f., pl. ĭ (turc. ar. tevatür, id.). Sud. Fam. Tărăboĭ, cĭorovoĭală: după multă tevatură, se’nvoiră. Zbucĭum, zăhăĭală: după tevatura sărbărilor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tevatu s. f., g.-d. art. tevaturii

tevatu s. f., g.-d. art. tevaturii

tevatúră s. f., g.-d. art. tevatúrii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TEVATÚRĂ s. v. răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, revoltă.

TEVATU s. balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot, (rar) larmăt, (astăzi rar) strigare, (pop. și fam.) chiloman, (înv. și reg.) toi, (reg.) haraiman, hălălaie, hărhălaie, toiet, toloboată, tololoi, (Mold., Bucov. și Transilv.) holcă, (Transilv.) lolotă, (înv.) calabalîc, dandana, dănănaie, dăndănaie, gîlceavă, (fig.) țigănie, (arg.) năsulie. (Era o ~ de nedescris.)

tevatu s. v. RĂSCOALĂ. RĂSCULARE. RĂZMERIȚĂ. RĂZVRĂTIRE. REBELIUNE. REVOLTĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tevatúră (-ri), s. f. – Zarvă, gălăgie, scandal. Tc. tevatür (Șeineanu, II, 359; Lokotsch 2053; Ronzevalle 68), cf. ngr. ταβατούρι.

Intrare: tevatură
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tevatu
  • tevatura
plural
genitiv-dativ singular
  • tevaturi
  • tevaturii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tevatusubstantiv feminin

  • 1. Gălăgie, hărmălaie, scandal, tărăboi, zarvă, zgomot. DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu credea să se facă atîta tevatură pentru nimicul ăsta. ISPIRESCU, L. 272. DLRLC
    • format_quote Peste vreo cîteva zile a pornit la părinții fetei... și aceștia văzîndu-l că vine cu un mare alai și tevatură, s-au bucurat cu toții. POPESCU, B. IV 29. DLRLC
    • format_quote Un zgomot și o tevatură la poarta raiului, de gîndeai că vin tătarii. CARAGIALE, S. 56. DLRLC
    • 1.1. Bucluc, necaz, neplăcere, zbucium. DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cum era și rupt de osteneală de atîta călătorie și de atîta tevatură ce avu pe drum, adormi. ISPIRESCU, L. 212. DLRLC
    • 1.2. Rebeliune, revoltă, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, tulburare, încăierare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În Prahova nu fusese cine știe ce tevatură și... de o instigație a oamenilor fostului domnitor nu era vorba. PAS, L. I 35. DLRLC
      • format_quote Mălurenii au veche învățătură și pătimire de la tevatura din 1907. SADOVEANU, M. C. 206. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.