opțiuni
  • info

14 definiții pentru tegument

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEGUMENT, tegumente, s. n. 1. Țesut care constituie învelișul corpului la om și la animale. 2. (Bot.) Membrană care înconjoară și protejează un organ. ♦ Înveliș al semințelor plantelor, care dă culoarea și aspectul exterior al seminței. – Din fr. tégument, lat. tegumentum.

tegument sn [At: PAT. CHIR. 17778 / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: fr tégument, lat tegumentum] 1 Totalitatea țesuturilor și a formațiilor care acoperă corpul omului și al animalelor. 2 (Bot) Membrană care protejează un organ. 3 (Bot) Înveliș al seminței plantelor, care îi dă acesteia culoarea și aspectul exterior.

TEGUMENT, tegumente, s. n. 1. Țesut care constituie învelișul corpului la om și la animale. 2. (Bot.) Membrană care înconjură și protejează un organ. ♦ Înveliș al semințelor plantelor, care dă culoarea și aspectul exterior al seminței. – Din fr. tégument, lat. tegumentum.

TEGUMENT, tegumente, s. n. Învelișul corpului la om și la animale (v. piele); învelișul seminței plantelor. Tegumentul gros protejează părțile delicate ale seminței. BOTANICA 12.

TEGUMENT s.n. 1. Înveliș organic al corpului mamiferelor; piele. 2. (Bot.) Membrană care înconjură și protejează un organ. ♦ Înveliș protector al embrionului și al seminței plantelor. [Pl. -te, -turi. / < fr. tégument, cf. lat. tegumentum].

TEGUMENT s. n. 1. înveliș organic al corpului mamiferelor; piele. 2. (bot.) membrană care înconjură și protejează un organ; înveliș protector al embrionului și al seminței plantelor. (< fr. tégument, lat. tegumentum)

TEGUMENT ~e n. 1) anat. Înveliș exterior al corpului, format dintr-un ansamblu de țesuturi. 2) bot. Membrană protectoare a seminței și a embrionului plantelor. /<fr. tégument, lat. tegumentum

tegument n. înveliș (mai ales de grăunțe).

*tegumént n., pl. e (lat. tegumentum, d. tégere, a acoperi). Anat. Învăliș (ca: pelea, păru, penele, solziĭ). Bot. Învălișu grăunțelor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tegument s. n., pl. tegumente

tegument s. n., pl. tegumente

tegument s. n., pl. tegumente

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TEGUMENT s. (BOT.) coajă. (~ul unei semințe.)

TEGUMENT s. (BOT.) coajă. (~ unei semințe.)

Intrare: tegument
tegument1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tegument
  • tegumentul
  • tegumentu‑
plural
  • tegumente
  • tegumentele
genitiv-dativ singular
  • tegument
  • tegumentului
plural
  • tegumente
  • tegumentelor
vocativ singular —
plural —
tegument2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tegument
  • tegumentul
  • tegumentu‑
plural
  • tegumenturi
  • tegumenturile
genitiv-dativ singular
  • tegument
  • tegumentului
plural
  • tegumenturi
  • tegumenturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tegument, tegumentesubstantiv neutru

  • 1. Țesut care constituie învelișul corpului la om și la animale. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: piele
  • 2. botanică Membrană care înconjoară și protejează un organ. DEX '09 DN
    • 2.1. Înveliș al semințelor plantelor, care dă culoarea și aspectul exterior al seminței. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: coajă
      • format_quote Tegumentul gros protejează părțile delicate ale seminței. BOTANICA 12. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.