20 de definiții pentru tașcă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TAȘCĂ, tăști, s. f. Geantă de piele sau de pânză, în care se țin diferite obiecte. ♦ Pungă de piele în care se țin tutunul, banii etc.; tecșilă, tășulă. – Din ucr. taška, magh. táska.

TAȘCĂ, tăști, s. f. Geantă de piele sau de pânză, în care se țin diferite obiecte. ♦ Pungă de piele în care se țin tutunul, banii etc.; tecșilă, tășulă. – Din ucr. taška, magh. táska.

tașcă sf [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 63r/16 / V: (reg) tească, teaș~ / Pl: tăști, (reg) ~șche, ~ște / E: ucr ташка, mg táska] (Reg) 1 Geantă de piele, de pânză etc., care se poartă în mână, atârnată pe umăr sau prinsă la brâu Si: (reg) patașcă1, tașculă (1), tărculă (2). 2 Pungă în care se țin banii, tutunul etc. Si: (reg) patașcă1, tașculă (2), tărculă (3). 3 (Îe) A avea (pe cineva) Ia ~ A avea (pe cineva) la mână. 4 (Bot; îc) ~ca-ciobanului Punguliță (Thlaspi arvense). 5 (Bot; îae) Traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris). 6 Gușă la păsări. 7 Obiect vechi și stricat. 8 (Dep) Om zdrențăros, nevoiaș. 9 (Mpl) Colțunași (1). 10 (Mpl) Tăieței în forma unor pătrățele. 11 Piatră plată, turtită, cu care se aruncă departe. 12 Laț la ștreang. 13 Verigă la coasă.

TAȘCĂ, tăști, s. f. Geantă de piele sau de pînză, mai rar de tinichea, în care se țin diferite obiecte și care se poartă în mînă, atîrnată pe umăr sau prinsă la brîu. A scos tașca de vînător de după umăr. CAMIL PETRESCU, O. I 394. Tudor își făcea socoteala dacă și-a luat toate îndreptările în tașca de piele. SADOVEANU, O. VII 107. Cu hrisoavele și zapisele lui răzășești încuiate cu lacate în tașca de tinichea, bătuse drumul judecăților. C. PETRESCU, R. DR. 23. ♦ Pungă de piele în care se ține tutun, bani etc. Tatăl lui Bică avea o tașcă de piele, legată de șold, sub haină, și zornăiau în ea gologanii de aramă și nichel. PAS, Z. I 164. În tașcă s-au aflat ceva parale. SADOVEANU, B. 241.

TAȘCĂ, tăști, s. f. Geantă de piele sau de pînză, în care se țin diferite obiecte. ♦ Pungă de piele în care se țin tutunul, banii etc. – Ucr. taška, magh. táska.

TAȘCĂ tăști f. rar Geantă de piele sau de pânză, în care se țin diferite obiecte (bani, tutun). /<ucr. taška, ung. táska

tașcă f. Mold. Tr. 1. pungă: iască împistrită cu bumbi; 2. sac: butilca o puse într’o tașcă a diligenței AL. [Ung. TÁSKA (din nemț. Tasche)].

táșcă f., pl. tăștĭ (ung. táska, buzunar, tașcă, d. vgerm. tasca, ngerm. tasche; pol. taszka, rut. táška, it. tasca). Geantă de ținut banĭ, hîrtiĭ de valoare, scrisorĭ ș. a.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tașcă s. f., g.-d. art. tăștii; pl. tăști corectat(ă)

tașcă s. f., g.-d. art. tăștii; pl. tăști

tașcă s. f., g.-d. art. tăștii; pl. tăști

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TAȘCĂ s. v. colțunaș, tolbă.

TAȘCĂ s. 1. geantă. (Vânătorul purta o ~.) 2. (rar) teșcălie, (înv. și reg.) tecșilă, (reg.) patașcă, tășulă, (Transilv. și Mold.) tașculă. (Ține tutunul în ~.)

TAȘCĂ s. 1. geantă. (Vînătorul purta o ~.) 2. (rar) teșcălie, (înv. și reg.) tecșilă, (reg.) patașcă, tășulă, (Transilv. și Mold.) tașculă. (Ține tutunul în ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tașcă (tăști), s. f. – Traistă, tolbă, sac, raniță. – Var. teașcă, teșcoi, te(c)șilă, tecșoi, înv. ticseu, tixeu. Germ. Tasche, prin intermediul mag. táska, pol. taszka, rut., rus. slov. táška (Cihac, II, 403; Miklosich, Fremdw., 132; REW 8592).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tașcă, tăști, s.f. – (reg.) Geantă de piele sau din pânză, în care se țin diferite obiecte, tutunul, banii: „Și cum avea tașcă mare de piele, a băgat mâna-n tașcă și a scos din ea câteva mânuri de galbeni de aur” (Bilțiu, 1999: 420). ♦ (onom.) Tășcari, poreclă pentru locuitorii din Firiza (Bițiu-Dăncuș: 2005). – Din magh. táska „geantă”, ucr. táška (Cihac, Miklosich, cf. DER; DLRM, DEX, MDA) < germ. Tasche (Șăineanu, Scriban).

tașcă, tăști, s.f. – Geantă de piele sau din pânză, în care se țin diferite obiecte, tutunul, banii: „Și cum avea tașcă mare de piele, a băgat mâna-n tașcă și a scos din ea câteva mânuri de galbeni de aur” (Bilțiu 1999: 420). Tășcari, poreclă pentru locuitorii din Firiza (T.B. Dăncuș: 2005). – Din germ. Tasche, prin intermediul magh. táska, ucr. táška (Cihac cf. DER).

Intrare: tașcă
substantiv feminin (F85)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tașcă
  • tașca
plural
  • tăști
  • tăștile
genitiv-dativ singular
  • tăști
  • tăștii
plural
  • tăști
  • tăștilor
vocativ singular
plural
teașcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tească
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tașcă, tăștisubstantiv feminin

  • 1. Geantă de piele sau de pânză, în care se țin diferite obiecte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: geantă diminutive: tășculiță
    • format_quote A scos tașca de vînător de după umăr. CAMIL PETRESCU, O. I 394. DLRLC
    • format_quote Tudor își făcea socoteala dacă și-a luat toate îndreptările în tașca de piele. SADOVEANU, O. VII 107. DLRLC
    • format_quote Cu hrisoavele și zapisele lui răzășești încuiate cu lacate în tașca de tinichea, bătuse drumul judecăților. C. PETRESCU, R. DR. 23. DLRLC
    • 1.1. Pungă de piele în care se țin tutunul, banii etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Tatăl lui Bică avea o tașcă de piele, legată de șold, sub haină, și zornăiau în ea gologanii de aramă și nichel. PAS, Z. I 164. DLRLC
      • format_quote În tașcă s-au aflat ceva parale. SADOVEANU, B. 241. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.