12 definiții pentru tâmplă (bis.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÂMPLĂ2, tâmple, s. f. Catapeteasmă. – Lat. templa (= templum).

TÂMPLĂ2, tâmple, s. f. Catapeteasmă. – Lat. templa (= templum).

tâmplă2 sf [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 187v/3 / V: (reg) ~pă, tem~ / Pl: ~le / E: ml templa (pll templum)] 1 Catapeteasmă (2). 2 (Pex) Perdea care acoperă ușile împărătești. 3 (Reg) Grindă deasupra prispei sau la pridvorul casei, care susține acoperișul.

TÂMPLĂ1 ~e f. înv. Perete de lemn împodobit cu icoane, care desparte altarul de restul bisericii; iconostas; catapeteasmă. [Sil. tâm-plă] /<gr. templon

tâmplă f. iconostas. [Lat. TEMPLA = TEMPLUM: românește cu sensul restrâns].

TÎMPLĂ3, tîmple, s. f. Catapeteasmă. O minunată tîmplă de icoane ce migălisem în tinerețe. M. I. CARAGIALE, C. 23. Păretele ce vine-n fața tîmplei... prezentă mult interes prin portretele domnești. ODOBESCU, S. I 413.

2) tî́mplă f., pl. e (lat. tĕmpla, pl. d. templum, templu; it. tempio, pv. fr. cat. temple; ngr. témplon). Vest. Lemnăria care desparte altaru de public, numită și catapeteazmă. (Ĭa e poleită și ornată cu icoane. Are în mijloc o ușă cu doŭă canaturĭ numită porțile împărăteștĭ și doŭă ușĭ laterale cu un singur canat).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tâmplă s. f., g.-d. art. tâmplei; pl. tâmple

tâmplă s. f., g.-d. art. tâmplei; pl. tâmple

tâmplă (parte laterală a capului, catapeteasmă) s. f., g.-d. art. tâmplei; pl. tâmple

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TÎMPLĂ s. (BIS.) catapeteasmă, iconostas, (pop.) perete, (înv. și reg.) prăznicar, (Transilv.) fruntar. (~ în bisericile ortodoxe.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tîmplă (-le), s. f. – Iconostas. Lat. templum, prin intermediul mgr. τέμπλον „iconostas” (Roesler 577; Tiktin), cf. v. sb. templa, templo (Miklosich, Fremdw., 132; Cihac, II, 411; Vasmer, Gr., 140), alb. templë. Der. directă din lat. (Pușcariu 1730; Șeineanu, Semasiol., 39; REW 8630; Pascu, I, 169; Iordan, Dift., 108; Rohlfs, Differenzierung, 69) ar conveni mai bine din punct de vedere fonetic, dar lasă fără explicație exactă coincidența semantică cu mgr. Este de presupus că vechile iconostase erau simple ziduri despărțitoare sau baluștri, de unde sensul de „grindă, bîrnă”, pierdut în cuvîntul rom., dar conservat în mr. templă „bîrnă”. De aici tîmplar, s. m. (dulgher), pe care Tiktin și Candrea îl explică prntr-un sens primordial de „slujbaș care face iconostase”. – Der. tîmplăresc, adj. (de tîmplar); tîmplări, vb. (a îndeplini meseria de tîmplar); tîmplărie, s. f. (dulgherie).

Intrare: tâmplă (bis.)
  • silabație: tâm-plă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tâmplă
  • tâmpla
plural
  • tâmple
  • tâmplele
genitiv-dativ singular
  • tâmple
  • tâmplei
plural
  • tâmple
  • tâmplelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tâmplă, tâmplesubstantiv feminin

  • 1. Perete de lemn împodobit cu icoane, care desparte altarul de restul bisericii. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote O minunată tîmplă de icoane ce migălisem în tinerețe. M. I. CARAGIALE, C. 23. DLRLC
    • format_quote Păretele ce vine-n fața tîmplei... prezentă mult interes prin portretele domnești. ODOBESCU, S. I 413. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.