8 definiții pentru târguire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÂRGUIRE s. f. Acțiunea de a (se) târgui.V. târgui.

TÂRGUIRE s. f. Acțiunea de a (se) târgui.V. târgui.

târguire sf [At: (a. 1661) GCR I, 179/26 / Pl: ~ri / E: târgui] (Înv) 1-4 Târguială (1-4). 5 Vânzare prin licitație.

TÎRGUIRE s. f. Acțiunea de a (se) tîrgui. E tîrguire-n formă aice, precît văz. ALECSANDRI, T. II 273.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!târguire s. f., g.-d. art. târguirii; pl. târguiri

târguire s. f., g.-d. art. târguirii

târguire s. f., g.-d. art. târguirii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TÎRGUIRE s. achiziționare, cumpărare, cumpărat, luare, procurare, (înv.) scumpărătoare. (~ unui bun.)

Intrare: târguire
târguire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târguire
  • târguirea
plural
  • târguiri
  • târguirile
genitiv-dativ singular
  • târguiri
  • târguirii
plural
  • târguiri
  • târguirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

târguire, târguirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) târgui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cumpărare
    • format_quote E tîrguire-n formă aice, precît văz. ALECSANDRI, T. II 273. DLRLC
etimologie:
  • vezi târgui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.