O definiție pentru tărâtoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tărîtoare f. 1. animal tărîtor, reptil; 2. unealtă cu care pescarii scot ceva din gropi.
Intrare: tărâtoare
tărâtoare substantiv feminin
| substantiv feminin (F103) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
tărâtoare substantiv feminin
| substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||