14 definiții pentru târșâit (adj.)
din care- explicative (12)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TÂRȘÂIT2, -Ă, târșâiți, -te, adj. (Despre picioare sau încălțăminte) Care se târșâie, care se freacă de pământ în mers, producând un zgomot specific; (despre mers) care produce un zgomot specific prin frecarea de pământ a tălpii. [Var.: (reg.) târșăit, -ă, târșit, -ă adj.] – V. târșâi.
TÂRȘÂIT2, -Ă, târșâiți, -te, adj. (Despre picioare sau încălțăminte) Care se târșâie, care se freacă de pământ în mers, producând un zgomot specific; (despre mers) care produce un zgomot specific prin frecarea de pământ a tălpii. [Var.: (reg.) târșăit, -ă, târșit, -ă adj.] – V. târșâi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
târșâit2, ~ă a [At: TEODOREANU, M. U. 390 / V: (reg) ~șăit, ~șit / Pl: ~iți, ~e / E: târșâi] (Pop) 1 (D. picioare, încălțăminte) Care se freacă de pământ în mers, producând un zgomot specific. 2 (D. mers, pași) Care produce un zgomot specific prin frecarea tălpii de pământ.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TÂRȘĂIT, -Ă adj. v. târșâit2.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TÂRȘĂIT, -Ă adj. v. târșâit2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TÂRȘIT, -Ă adj. v. târșâit2.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TÂRȘIT, -Ă adj. v. târșâit2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
târsit, ~ă a vz târșit3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
târșăit2, ~ă a vz târșăit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
târșit3, ~ă a [At: GRAIUL, I, 323 / V: (reg) ~rsit / Pl: ~iți, ~e / E: târși1] 1 (Ban; Trs; d. terenuri) De pe care s-au tăiat copacii etc. (pentru a-l transforma în teren arabil) Si: defrișat. 2 (Reg) Turtit (1). 3 (Reg; fig; d. oameni) Aiurit2 (2). 4 (Trs; Mol; d. persoane) Dezbrăcat2 (2). 5 (Reg) Care stă în poziție necuviincioasă Si: crăcănat. 6 (Pfm) Care are o bogată experiență de viață.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
târșit4, ~ă a vz târșâit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TÎRȘĂIT, -Ă adj. v. tîrșîit2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TÎRȘIT1, -Ă adj. v. tîrșîit2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TÎRȘÎIT2, -Ă, tîrșîiți, -te, adj. (Despre picioare sau despre încălțăminte) Care (se) tîrșîie, frecîndu-se de pămînt în mers. (Atestat în forma tîrșit) Se întoarse către ceilalți, cu pași tîrșiți. MIHALE, O. 369. ◊ (Adverbial, atestat în forma tîrșăit) Apăru din colțul colinei, mergînd tîrșăit și cocoșat, un moșneag gros. PREDA, Î. 36. – Variante: tîrșăit, -ă, tîrșit, -ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TÎRȘIT2, -Ă adj. v. tîrșîit2.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TÂRȘIT adj. v. crăcănat, defrișat, despădurit, despuiat, dezbrăcat, dezgolit, gol, neîmbrăcat, nud, teșit, turtit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tîrșit adj. v. CRĂCĂNAT. DEFRIȘAT. DESPĂDURIT. DESPUIAT. DEZBRĂCAT. DEZGOLIT. GOL. NEÎMBRĂCAT. NUD. TEȘIT. TURTIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
târșâit, târșâităadjectiv
- 1. (Despre picioare sau încălțăminte) Care se târșâie, care se freacă de pământ în mers, producând un zgomot specific; (despre mers) care produce un zgomot specific prin frecarea de pământ a tălpii. DEX '09 DLRLC
- Se întoarse către ceilalți, cu pași tîrșiți. MIHALE, O. 369. DLRLC
- Apăru din colțul colinei, mergînd tîrșăit și cocoșat, un moșneag gros. PREDA, Î. 36. DLRLC
-
etimologie:
- târșâi DEX '09 DEX '98