3 definiții pentru supraprețuit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
supraprețui vt [At: PÂRVAN, G. 142 / Pzi: ~esc / E: supra1- + prețui] (Rar) A supraevalua.
A SUPRAPREȚUI ~iesc tranz. A prețui peste măsură; a supraaprecia; a supraestima; a supraevalua. /supra- + a prețui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUPRAPREȚUI vb. v. supraaprecia, supraestima, supraevalua.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: supraprețuit
supraprețuit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
supraprețuire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)