10 definiții pentru sucit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUCÍT2, -Ă, suciți, -te, adj. 1. Răsucit în jurul lui însuși sau în jurul a ceva printr-o mișcare continuă și în același sens. ◊ Expr. Că-i sucită, că-nvârtită, se spune când cineva caută să se eschiveze de la ceva. 2. Care are corpul sau o parte a corpului întoarsă într-o parte. ♦ Scrântit, luxat. 3. Strâmb, încovoiat. ♦ (Despre drumuri) Cu multe cotituri. ♦ (Rar) În formă de spirală. 4. Fig. (Despre oameni) Care nu este sau nu se poartă ca toată lumea; ciudat, aiurit; (despre manifestările oamenilor) care exprimă, trădează ciudățenie. ♦ Care se opune bunului-simț; nepotrivit, nefiresc. – V. suci.

SUCÍT2, -Ă, suciți, -te, adj. 1. Răsucit în jurul lui însuși sau în jurul a ceva printr-o mișcare continuă și în același sens. ◊ Expr. Că-i sucită, că-nvârtită, se spune când cineva caută să se eschiveze de la ceva. 2. Care are corpul sau o parte a corpului întoarsă într-o parte. ♦ Scrântit, luxat. 3. Strâmb, încovoiat. ♦ (Despre drumuri) Cu multe cotituri. ♦ (Rar) În formă de spirală. 4. Fig. (Despre oameni) Care nu este sau nu se poartă ca toată lumea; ciudat, aiurit; (despre manifestările oamenilor) care exprimă, trădează ciudățenie. ♦ Care se opune bunului-simț; nepotrivit, nefiresc. – V. suci.

SUCÍT, -Ă, suciți, -te, adj. 1. (Despre fire textile) Răsucit în jurul lui însuși printr-o mișcare continuă și în același sens. Tortul... sucit se deapănă... pe diferite mosoare. ANTIPA, P. 169. Foaie verde fir sucit. ȘEZ. IV 225. ◊ (Prin analogie) Că ș-asară l-am văzut, Cu cizmele vixuite, Cu mustețele sucite. HODOȘ, P. P. 186. ◊ Expr. Că-i sucită, că-nvîrtită, se spune cînd cineva caută pretexte, ca să se eschiveze; ba că-i una, ba că-i alta; că-i cîr, că-i mîr. Că-i sucită, că-nvîrtită, acela n-avu încotro... și a cătat să scoață găina și să i-o aducă. ȘEZ. IX 114. ♦ Învîrtit în formă de sul; învălătucit. Corola cu cinci petale... întregi sau crestate, late sau sucite. NEGRUZZI, S. I 102. 2. Cu corpul întors într-o parte. Acum veneau față în față și erau nevoite să stea tot sucite într-o parte ca să nu se vază. STĂNOIU, C. I. 199. 3. Strîmb, încovoiat. Un copac uscat stătea departe în cîmp, în atitudinea sucită a unui schilod care cere de pomană. GALACTION, O. I 79. Mătușă! de ce ai dinți așa de lungi și degete așa sucite? RETEGANUL, P. I 58. Toate crăcile copacilor astii păduri erau strîmbe și sucite. POPESCU, B. II 85. ♦ (Despre drumuri) Cu cotituri; șerpuit. O cărăruie sucită ne duce prin crăpăturile păretelui din stînga. VLAHUȚĂ, R. P. 76. Niște cărări sucite și cotite, acoperite cu un fel de iarbă mărunțică, de părea că era niște covoare așternute. ISPIRESCU, L. 243. ♦ În formă de spirală. Stăpînă sînt p-Alhambrei portice strălucite; Am grota încîntată cu-a ei coloni sucite. NEGRUZZI, S. II 133. 4. Fig. Care nu este sau nu se poartă ca toată lumea, cu care nimeni nu se poate înțelege sau acomoda; cu ciudățenii, ciudat. Uite, ce sucită ești! Înainte te văitai toată ziua, iar acum, cînd îți spune doctorul, nu vrei să înțelegi. CAMIL PETRESCU, T. II 134. Mai văzut-ai tu, de cînd ești, un om așa de sucit și de hursuz ca nepotul ista al căpitanului? HOGAȘ, H. 78. A fost odată un om care toată viața lui nu s-a putut potrivi cu lumeaun om sucit. CARAGIALE, M. 13. 5. Fig. Care nu-i cum trebuie să fie, care este potrivnic naturii, bunului simț, judecății. Eu, răspunde celălalt, sînt mintea, umblu prin lumea asta sucită și direg ce strică blăstămatul de noroc. RETEGANUL, P. IV 21. Nu știu în ce-ntunerec se pierde-a mea gîndire, Cît viața mi-e amară, cît traiul mi-e sucit. BOLINTINEANU, O. 207. ♦ Neobișnuit, nefiresc, nepotrivit. Purtați niște haine sucite pe niște trupuri stricate, în care mă îndoiesc că este inimă. NEGRUZZI, S. I 245.

SUCÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A SUCI și A SE SUCI. 2) (despre persoane) Care deviază de la comportarea normală. 3) (despre manifestări, idei etc.) Care vine în contradicție cu ceea ce este firesc. /v. a (se) suci

sucit a. 1. întortochiat; 2. fig. bizar.

sucít, -ă adj. Fig. Pe dos, anapoda, ciudat, bizar: om, cap sucit. Adv. A răspunde sucit. V. întort.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUCÍT adj. 1. v. contorsionat. 2. v. întors. 3. v. adus. 4. întors, învârtit, răsucit, rotit. (A lăsat cheia ~ în broască.) 5. v. încolăcit. 6. v. cotit. 7. v. spiralat. 8. v. luxat. 9. v. încâlcit.

SUCÍT adj. v. bizar, castrat, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, jugănit, năstrușnic, neobișnuit, original, paradoxal, scopit, singular, sterilizat, straniu.

SUCIT adj. 1. contorsionat, răsucit. (Un corp ~.) 2. întors. (Nu mai sta cu gîtul ~.) 3. adus, aplecat, cocîrjat, cocoșat, curbat, gîrbov, gîrbovit, înclinat, încovoiat, îndoit, plecat, strîmb, strîmbat. (Cu spinarea ~.) 4. întors, învîrtit, răsucit, rotit. (A lăsat cheia ~ în broască.) 5. cotit, întortocheat, sinuos, șerpuit, șerpuitor, (rar) șerpuind, (înv. și reg.) șovăit, (înv.) serpentin. (Un drum ~.) 6. spiralat. (O scară ~.) 7. (MED.) deplasat, dezarticulat, dislocat, luxat, scrîntit, (rar) răsucit, (prin vestul Munt.) proclintit. (Os ~.) 8. încîlcit, încurcat, întortocheat. (Fraze ~.)

sucit adj v. BIZAR. CASTRAT. CIUDAT. CURIOS. EXCENTRIC. EXTRAVAGANT. FANTASMAGORIC. FANTEZIST. INEXPLICABIL. INSOLIT. JUGĂNIT. NĂSTRUȘNIC. NEOBIȘNUIT. ORIGINAL. PARADOXAL. SCOPIT. SINGULAR. STERILIZAT. STRANIU.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

sucit, -ă, suciți, -te adj. 1. (d. oameni) ciudat, imprevizibil 2. (d. manifestările oamenilor) care exprimă / trădează ciudățenie

Intrare: sucit (adj.)
sucit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sucit
  • sucitul
  • sucitu‑
  • suci
  • sucita
plural
  • suciți
  • suciții
  • sucite
  • sucitele
genitiv-dativ singular
  • sucit
  • sucitului
  • sucite
  • sucitei
plural
  • suciți
  • suciților
  • sucite
  • sucitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sucit (adj.)

  • 1. Răsucit în jurul lui însuși sau în jurul a ceva printr-o mișcare continuă și în același sens.
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Tortul... sucit se deapănă... pe diferite mosoare. ANTIPA, P. 169.
      surse: DLRLC
    • Foaie verde fir sucit. ȘEZ. IV 225.
      surse: DLRLC
    • prin analogie Că ș-asară l-am văzut, Cu cizmele vixuite, Cu mustețele sucite. HODOȘ, P. P. 186.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Că-i sucită, că-nvârtită, se spune când cineva caută să se eschiveze de la ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Că-i sucită, că-nvîrtită, acela n-avu încotro... și a cătat să scoață găina și să i-o aducă. ȘEZ. IX 114.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Învârtit în formă de sul.
      surse: DLRLC sinonime: învălătucit un exemplu
      exemple
      • Corola cu cinci petale... întregi sau crestate, late sau sucite. NEGRUZZI, S. I 102.
        surse: DLRLC
  • 2. Care are corpul sau o parte a corpului întoarsă într-o parte.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Acum veneau față în față și erau nevoite să stea tot sucite într-o parte ca să nu se vază. STĂNOIU, C. I. 199.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Un copac uscat stătea departe în cîmp, în atitudinea sucită a unui schilod care cere de pomană. GALACTION, O. I 79.
      surse: DLRLC
    • Mătușă! de ce ai dinți așa de lungi și degete așa sucite? RETEGANUL, P. I 58.
      surse: DLRLC
    • Toate crăcile copacilor astii păduri erau strîmbe și sucite. POPESCU, B. II 85.
      surse: DLRLC
    • 3.1. (Despre drumuri) Cu multe cotituri.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • O cărăruie sucită ne duce prin crăpăturile păretelui din stînga. VLAHUȚĂ, R. P. 76.
        surse: DLRLC
      • Niște cărări sucite și cotite, acoperite cu un fel de iarbă mărunțică, de părea că era niște covoare așternute. ISPIRESCU, L. 243.
        surse: DLRLC
    • 3.2. rar În formă de spirală.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Stăpînă sînt p-Alhambrei portice strălucite; Am grota încîntată cu-a ei coloni sucite. NEGRUZZI, S. II 133.
        surse: DLRLC
  • 4. figurat (Despre oameni) Care nu este sau nu se poartă ca toată lumea; (despre manifestările oamenilor) care exprimă, trădează ciudățenie.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: aiurit (adj.) ciudat 3 exemple
    exemple
    • Uite, ce sucită ești! Înainte te văitai toată ziua, iar acum, cînd îți spune doctorul, nu vrei să înțelegi. CAMIL PETRESCU, T. II 134.
      surse: DLRLC
    • Mai văzut-ai tu, de cînd ești, un om așa de sucit și de hursuz ca nepotul ista al căpitanului? HOGAȘ, H. 78.
      surse: DLRLC
    • A fost odată un om care toată viața lui nu s-a putut potrivi cu lumea – un om sucit. CARAGIALE, M. 13.
      surse: DLRLC
    • 4.1. Care se opune bunului-simț.
      exemple
      • Eu, răspunde celălalt, sînt mintea, umblu prin lumea asta sucită și direg ce strică blăstămatul de noroc. RETEGANUL, P. IV 21.
        surse: DLRLC
      • Nu știu în ce-ntunerec se pierde-a mea gîndire, Cît viața mi-e amară, cît traiul mi-e sucit. BOLINTINEANU, O. 207.
        surse: DLRLC
      • Purtați niște haine sucite pe niște trupuri stricate, în care mă îndoiesc că este inimă. NEGRUZZI, S. I 245.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi suci
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX