10 definiții pentru stropitură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STROPITÚRĂ, stropituri, s. f. 1. Stropire. 2. (Concr.) Picătură, strop. – Stropi + suf. -tură.

STROPITÚRĂ, stropituri, s. f. 1. Stropire. 2. (Concr.) Picătură, strop. – Stropi + suf. -tură.

stropitu sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: stropi + -tură] 1 Udare (pe deasupra) ușoară și superficială Si: umezeală, umezit. 2 Acoperire cu stropi (de obicei de apă sau de alt lichid) Si: împroșcare, împroșcat, stropeală (2), stropire (2), stropit1 (2), (rar) pătare. 3 (Rar; spc) Stropire (a plantelor). 4 (Îvp; ccr) Strop (1). 5 (Mun; îla) În ~ În picături. 6 (Îvr; pan) Pată. 7 (Rar; pan) Pată. 8 (Olt; Mun; fig) Recoltă slabă (de fructe). 9 (Reg; spc) Prima recoltă a unei vii. 10 (Reg; fig) Băutură alcoolică.

STROPITÚRĂ, stropituri, s. f. 1. Faptul de a stropi, stropit, stropeală. Venindu-și în simțire... prin multe frecături și stropituri. DRĂGHICI, R. 21. ◊ Fig. Pîlcurile de margarete și de romaniță, stropituri albe, parcă erau rîsul poienilor. SADOVEANU, E. 119. 2. (Concretizat) Picătură, strop. Găinile se suiră pe prispă la adăpost, alungate de cele dintăi stropituri reci. SADOVEANU, B. 27. Cînd o ud (planta), feresc frunzele de stropituri. La TDRG. Vremea era cam tulburată, tuna cam înfundat și începuse a pica stropituri late de ploaie. RUSSO, O. 147. ◊ Fig. Alunii, cornii, ulmii și mestecenii înfloriseră și se scuturau, pe cînd mugurii cireșilor sălbatici crăpau și arătau ca stropituri de fulgi. SADOVEANU, O. VIII 49.

stropitúră f., pl. ĭ. Efectu și modu de a stropi.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stropitu s. f., g.-d. art. stropiturii; pl. stropituri

stropitu s. f., g.-d. art. stropiturii; pl. stropituri

stropitúră s. f., g.-d. art. stropitúrii; pl. stropitúri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STROPITÚRĂ s. 1. v. împroșcare. 2. v. picătură. 3. v. pată.

STROPITU s. 1. împroșcare, împroșcătură, stropire, stropit, (rar) stropeală. (~ cuiva cu noroi.) 2. pic, picătură, picur, strop, (înv.) picurătură. (O ~ de ploaie.) 3. pată, (reg.) pătătură, picătură. (O ~ de sînge, de noroi.)

Intrare: stropitură
stropitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stropitu
  • stropitura
plural
  • stropituri
  • stropiturile
genitiv-dativ singular
  • stropituri
  • stropiturii
plural
  • stropituri
  • stropiturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stropitu, stropiturisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a stropi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Venindu-și în simțire... prin multe frecături și stropituri. DRĂGHICI, R. 21. DLRLC
    • format_quote figurat Pîlcurile de margarete și de romaniță, stropituri albe, parcă erau rîsul poienilor. SADOVEANU, E. 119. DLRLC
  • 2. concretizat Picătură, strop. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Găinile se suiră pe prispă la adăpost, alungate de cele dintăi stropituri reci. SADOVEANU, B. 27. DLRLC
    • format_quote Cînd o ud (planta), feresc frunzele de stropituri. La TDRG. DLRLC
    • format_quote Vremea era cam tulburată, tuna cam înfundat și începuse a pica stropituri late de ploaie. RUSSO, O. 147. DLRLC
    • format_quote figurat Alunii, cornii, ulmii și mestecenii înfloriseră și se scuturau, pe cînd mugurii cireșilor sălbatici crăpau și arătau ca stropituri de fulgi. SADOVEANU, O. VIII 49. DLRLC
etimologie:
  • Stropi + sufix -tură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.