5 definiții pentru străluciu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
străluciu2, ~ie [At: MURNU, O. 44 / Pl: (1) ~ri, (2) ~ii și (f.) ~e / E: drr străluci] 1 sn Strălucire (1). 2 a (D ochi) Strălucitor (6). 3 a Strălucit (11). corectat(ă)
STRĂLUCIU, străluciuri, s. n. (Rar) Strălucire, luciu. Leiți de străluciuri Ce-n nimburi le-ncing, Cireșii pe luciuri Petalele-și ning. LESNEA, C. D. 100.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRĂLUCIU, străluciuri, s. n. (Rar) Strălucire, luciu. – Din stră- + luciu.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRĂLUCIU s. v. lucire, scânteiere, sclipire, sticlire, strălucire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
străluciu s. v. LUCIRE. SCÎNTEIERE. SCLIPIRE. STICLIRE. STRĂLUCIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: străluciu
străluciu substantiv neutru
substantiv neutru (N50) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
străluciu, străluciurisubstantiv neutru
- 1. Lucire, luciu, sclipire, scânteiere, sticlire, strălucire. DLRLCsinonime: lucire luciu sclipire scânteiere sticlire strălucire
- Leiți de străluciuri Ce-n nimburi le-ncing, Cireșii pe luciuri Petalele-și ning. LESNEA, C. D. 100. DLRLC
-
etimologie:
- stră- + luciu DLRM