opțiuni
  • info

13 definiții pentru strâmtorat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRÂMTORAT, -Ă, strâmtorați, -te, adj. Care se află într-o situație dificilă, datorită lipsei de mijloace materiale. ♦ Stingherit, descumpănit, încurcat. [Var.: (înv.) strâmtorit, -ă adj.] – V. strâmtora.

STRÂMTORAT, -Ă, strâmtorați, -te, adj. Care se află într-o situație dificilă, datorită lipsei de mijloace materiale. ♦ Stingherit, descumpănit, încurcat. [Var.: (înv.) strâmtorit, -ă adj.] – V. strâmtora.

strâmtorat, ~ă a [At: CARTE TREB. I, 24/23 / V: (înv) ~rămtorit, ~rit, ~rim~ / Pl: ~ați, ~e / E: strâmtora] 1 (Înv; d. cavități, deschizături, d. spații, încăperi etc. sau d. traiecte, căi de acces, locuri de trecere, d. ape, văi etc. ori d. părți ale acestora; îoc lărgit) Îngustat. 2 (Pex) Strâmt (1). 3 (Îvr; d. obiecte de îmbrăcăminte; îf strimtorit) Strâmt (5). 4 (Rar; d. munți, dealuri etc.) Îngrămădit. 5 (Rar; d. încăperi) Nespațios. 6 (Rar; fig) Stingherit (1). 7 (Înv) Constrâns2 (1). 8 Care se află într-o situație dificilă. 9 (Spc) Care este (temporar) lipsit de mijloace materiale, în jenă financiară. 10 (Rar; pex) Sărăcit (1).

STRÂMTORAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A STRÂMTORA. 2) Care se află într-o situație dificilă din cauza lipsei de mijloace materiale. /v. a (se) strâmtora

strâmtorat a. 1. adus la strâmtoare, constrâns; 2. care s’află în nevoie.

STRÂMTORIT, -Ă adj. v. strâmtorat.

STRÂMTORIT, -Ă adj. v. strâmtorat.

strămtorit, ~ă a vz strâmtorat

strâmtorit, ~ă a vz strâmtorat

strimtorat, ~ă a vz strâmtorat

STRÎMTORAT, -Ă, strîmtorați, -te, adj. 1. Lipsit de mijloace materiale, ajuns la ananghie, la nevoie. Mă aflu tare strîmtorat aci, sosind fără parale multe și fără haine. GHICA, A. 415. ♦ Stingherit, încurcat. Stanca-l aștepta acasă și era foarte strîmtorată cînd vecinii o întrebau unde i s-a dus bărbatul. SLAVICI, O. I 332. Unde ai tras? – La «Dacia», răspunse Duțu cam strîmtorat. id. ib. 388. 2. (Neobișnuit, despre locuri) Strîns, înghesuit între văi înguste. Drumul urcă întîi anevoie pînă ce-și face loc printre dealurile strîmtorate. REBREANU, I. 9. – Variantă: (învechit) strîmtorit, -ă (NEGRUZZI, S. I 238) adj.

STRÎMTORIT, -Ă adj. v. strîmtorat.

strîmtorát, -ă adj. (d. strîmtoare). Ajuns la strîmtoare, nevoĭaș, fără parale: voĭ plăti altă-dată, că-s strîmtorat acuma.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRÂMTORAT adj. v. încurcat, îngust, jenat, mic, stingherit, stânjenit, strâmt.

strîmtorat adj. v. ÎNCURCAT. ÎNGUST. JENAT. MIC. STINGHERIT. STÎNJENIT. STRÎMT.

Intrare: strâmtorat
strâmtorat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strâmtorat
  • strâmtoratul
  • strâmtoratu‑
  • strâmtorată
  • strâmtorata
plural
  • strâmtorați
  • strâmtorații
  • strâmtorate
  • strâmtoratele
genitiv-dativ singular
  • strâmtorat
  • strâmtoratului
  • strâmtorate
  • strâmtoratei
plural
  • strâmtorați
  • strâmtoraților
  • strâmtorate
  • strâmtoratelor
vocativ singular — —
plural — —
strâmtorit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strâmtorit
  • strâmtoritul
  • strâmtoritu‑
  • strâmtorită
  • strâmtorita
plural
  • strâmtoriți
  • strâmtoriții
  • strâmtorite
  • strâmtoritele
genitiv-dativ singular
  • strâmtorit
  • strâmtoritului
  • strâmtorite
  • strâmtoritei
plural
  • strâmtoriți
  • strâmtoriților
  • strâmtorite
  • strâmtoritelor
vocativ singular — —
plural — —
strămtorit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strimtorat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strimtorat
  • strimtoratul
  • strimtorată
  • strimtorata
plural
  • strimtorați
  • strimtorații
  • strimtorate
  • strimtoratele
genitiv-dativ singular
  • strimtorat
  • strimtoratului
  • strimtorate
  • strimtoratei
plural
  • strimtorați
  • strimtoraților
  • strimtorate
  • strimtoratelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strâmtorat, strâmtoratăadjectiv

  • 1. Care se află într-o situație dificilă, datorită lipsei de mijloace materiale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mă aflu tare strîmtorat aci, sosind fără parale multe și fără haine. GHICA, A. 415. DLRLC
    • 1.1. Descumpănit, stingherit, încurcat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: descumpănit stingherit încurcat
      • format_quote Stanca-l aștepta acasă și era foarte strîmtorată cînd vecinii o întrebau unde i s-a dus bărbatul. SLAVICI, O. I 332. DLRLC
      • format_quote Unde ai tras? – La «Dacia», răspunse Duțu cam strîmtorat. SLAVICI, O. I 388. DLRLC
  • 2. neobișnuit (Despre locuri) Strâns, înghesuit între văi înguste. DLRLC
    • format_quote Drumul urcă întîi anevoie pînă ce-și face loc printre dealurile strîmtorate. REBREANU, I. 9. DLRLC
etimologie:
  • vezi strâmtora DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.