19 definiții pentru strâmta

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRÂMTA, strâmtez, vb. I. Tranz. și refl. (Adesea fig.) A face sau a deveni (mai) strâmt, (mai) îngust, (mai) puțin încăpător; a (se) îngusta, a (se) strânge. – Din strâmt.

STRÂMTA, strâmtez, vb. I. Tranz. și refl. (Adesea fig.) A face sau a deveni (mai) strâmt, (mai) îngust, (mai) puțin încăpător; a (se) îngusta, a (se) strânge. – Din strâmt.

strâmta vtr [At: CORESI, EV. 306 / V: (îvp) ~rim~, (îrg) ~răm~, (înv) ~mpta, (reg) ~ânta / Pzi: ~t'ez / E: strâmt] 1-2 (Complementul sau subiectul indică deschizături, cavități, spații, încăperi etc. ori părți sau porțiuni ale acestora; îoc a se lărgi) A(-și) micșora dimensiunea transversală, care devine mai mică decât cea inițială sau obișnuită. 3-4 (Complementul sau subiectul indică traiecte, căi de acces, locuri de trecere, ape, văi etc. ori părți sau porțiuni ale acestora) A(-și) micșora distanța dintre laturi, maluri etc., devenind mai puțin lat sau larg decât a fost inițial sau decât este în mod obișnuit. 5-6 (Complementul sau subiectul indică malurile sau marginile unei ape sau părți ori porțiuni ale acestora) A (se) apropia (mult) unul de altul Si: (rar) a (se) strânge (45-46). 7-8 (Complementul sau subiectul indică malurile sau marginile unei ape sau părți ori porțiuni ale acestora) A (se) face (mai) strâmt Si: a (se) gâtui (3), a (se) îngusta, a (se) sugruma, (rar) a (se) strânge (45-46), (îvp) a (se) strâmtora (1-2). 9-10 (Complementul sau subiectul indică obiecte de îmbrăcăminte sau de încălțăminte) A face sau a deveni (foarte) strâns pe corp sau pe o parte a acestuia ori pe picior Si: a (se) îngusta. 11-12 (Îe) A ~ chinga pentru cineva) sau a i se ~ hamul (cuiva) A ține (sau a ajunge să fie ținut) în frâu Vz frâu. 13-14 (Complementul sau subiectul indică spații delimitate, încăperi, teritorii etc. sau părți ale acestora; îoc a se întinde) A face să devină sau a deveni necuprinzător, nespațios. 15-16 (Complementul sau subiectul indică spații delimitate, încăperi, teritorii etc. sau părți ale acestora; îoc a se întinde) A (se) face (mai) strâmt Si: a (se) micșora, a (se) reduce.

A STRÂMTA ~ez tranz. A face să se strâmteze; a face (mai) strâmt; a îngusta. /Din strâmt

A SE STRÂMTA mă ~ez intranz. A deveni (mai) strâmt; a se reduce în lățime; a deveni mai puțin încăpător; a se îngusta; a se strânge. Haina s-a strâmtat. /Din strâmt

STRÎMTA, strîmtez, vb. I. 1. Tranz. (În opoziție cu lărgi) A face să fie mai puțin larg; a îngusta, a strînge. Pe un mal și pe celalt, două stînci se ridică înalte și drepte, strîmtînd atît de mult valea, încît Oltul, intrînd între ele, pare că a fost înghițit cu totul. BOGZA, C. O. 252. ◊ Refl. Valea se strîmtează deodată, lumina zilei se întunecă, iar dintr-o parte și alta pereții munților înaintează spre Olt. BOGZA, C. O. 251. 2. Refl. A deveni strîmt, neîncăpător. Locurile s-au strîmtat, lumea s-a înmulțit. I. IONESCU, D. 320.

strîmtéz v. tr. (d. strîmt). Fac strîmt: a strîmta o haină, ghetele s’au strîmtat de ploaĭe.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

strâmta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. strâmtez, 3 strâmtea; conj. prez. 1 sg. să strâmtez, 3 să strâmteze

strâmta (a ~) vb., ind. prez. 3 strâmtea

strâmta vb., ind. prez. 1 sg. strâmtez, 3 sg. și pl. strâmtea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRÂMTA vb. 1. a îngusta. (A ~ o rochie.) 2. v. intra. 3. v. îngusta.

STRÂMTA vb. v. împuțina, micșora, reduce, restrânge, scădea.

strîmta vb. v. ÎMPUȚINA. MICȘORA. REDUCE. RESTRÎNGE. SCĂDEA.

STRÎMTA vb. 1. a îngusta. (A ~ o rochie.) 2. a intra, a se strînge. (Pînza s-a ~ la apă.) 3. a se gîtui, a se îngusta, a se sugruma, (rar) a se subția, (înv. și reg.) a se strîmtora. (În acel loc valea se ~.)

Intrare: strâmta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strâmta
  • strâmtare
  • strâmtat
  • strâmtatu‑
  • strâmtând
  • strâmtându‑
singular plural
  • strâmtea
  • strâmtați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strâmtez
(să)
  • strâmtez
  • strâmtam
  • strâmtai
  • strâmtasem
a II-a (tu)
  • strâmtezi
(să)
  • strâmtezi
  • strâmtai
  • strâmtași
  • strâmtaseși
a III-a (el, ea)
  • strâmtea
(să)
  • strâmteze
  • strâmta
  • strâmtă
  • strâmtase
plural I (noi)
  • strâmtăm
(să)
  • strâmtăm
  • strâmtam
  • strâmtarăm
  • strâmtaserăm
  • strâmtasem
a II-a (voi)
  • strâmtați
(să)
  • strâmtați
  • strâmtați
  • strâmtarăți
  • strâmtaserăți
  • strâmtaseți
a III-a (ei, ele)
  • strâmtea
(să)
  • strâmteze
  • strâmtau
  • strâmta
  • strâmtaseră
strămta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strâmpta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strânta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strimta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strâmta, strâmtezverb

  • 1. adesea figurat A face sau a deveni (mai) strâmt, (mai) îngust, (mai) puțin încăpător; a (se) îngusta, a (se) strânge. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pe un mal și pe celalt, două stînci se ridică înalte și drepte, strîmtînd atît de mult valea, încît Oltul, intrînd între ele, pare că a fost înghițit cu totul. BOGZA, C. O. 252. DLRLC
    • format_quote Valea se strîmtează deodată, lumina zilei se întunecă, iar dintr-o parte și alta pereții munților înaintează spre Olt. BOGZA, C. O. 251. DLRLC
    • format_quote Locurile s-au strîmtat, lumea s-a înmulțit. I. IONESCU, D. 320. DLRLC
etimologie:
  • strâmt DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.