9 definiții pentru stoper (persoană)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STÓPER, (1) stoperi, s. m., (2) stopere, s. n. 1. S. m. Fundaș situat în centrul liniei de apărare a unei echipe de fotbal. 2. S. n. (Ind. extractivă) Perforator (cu acțiune pneumatică) utilizat pentru forarea de jos în sus a găurilor verticale. – Din engl. stopper.

stoper [At: DN2 / Pl: (1) ~i, (2) ~e / E: eg stopper] 1 sm Fundaș al unei echipe de fotbal situat în centrul liniei de apărare. 2 sn Perforator de construcție specială, cu acționare pneumatică, utilizat în industria extractivă pentru forarea de jos în sus a găurilor verticale.

STÓPER, stoperi, s. m. Fundaș situat în centrul liniei de apărare a unei echipe de fotbal. – Din engl. stopper.

STÓPER s.m. Jucător la fotbal care are însărcinarea de a supraveghea pe centrul înaintaș advers, pe care îl stopează când acesta înaintează cu mingea. // s.n. Ceasornic de precizie care înregistrează minutele, secundele și zecimile de secundă, uneori și sutimile de secundă, având și o scară de viteze. [< engl. stopper].

STÓPER1 I. s. m. jucător la fotbal care are însărcinarea de a supraveghea pe centrul înaintaș advers, pe care îl stopează când acesta înaintează cu mingea. II. s. n. ceasornic de precizie care înregistrează minutele, secundele și zecimile, uneori și sutimile de secundă, având și o scară de viteze. (< engl. stopper)

STÓPER ~i m. (în cadrul unei echipe de fotbal) Jucător care îndeplinește funcția de centru al apărării. /<engl. stopper


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stóper1 (persoană) s. m., pl. stóperi

stóper (persoană) s. m., pl. stóperi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: stoper (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stoper
  • stoperul
  • stoperu‑
plural
  • stoperi
  • stoperii
genitiv-dativ singular
  • stoper
  • stoperului
plural
  • stoperi
  • stoperilor
vocativ singular
  • stoperule
  • stopere
plural
  • stoperilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

stoper (persoană)

  • 1. Fundaș situat în centrul liniei de apărare a unei echipe de fotbal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: fundaș

etimologie: