6 definiții pentru statut (pl. -uri)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STATÚT s.n. 1. Ansamblu de dispoziții cu caracter oficial prin care se hotărăște constituirea unei organizații și se stabilesc scopul, structura și modul de funcționare ale acesteia. ♦ Lege, regulament. 2. Stare, situație. [Pl. -te, -turi. / < fr. statut, it. statuto, lat. statutum].

STATÚT s. n. 1. document, lege de bază cuprinzând dispoziții cu caracter oficial prin care se hotărăște constituirea unei organizații și se stabilesc scopul, structura și modul de funcționare ale acesteia. 2. denumire dată unor constituții. 3. ~ politic = totalitatea drepturilor și îndatoririlor prevăzute și garantate de constituție, în virtutea cărora cetățenii participă la viața politică. 4. ~ social = status (1). 5. starea, situația, calitatea de a fi (a cuiva sau a ceva). (< fr. statut, lat. statutum)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STATÚT s. regulament. (~ de organizare.)

STATÚT s. v. constituție.

STATUT s. regulament. (~ de organizare.)

Intrare: statut (pl. -uri)
statut (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • statut
  • statutul
  • statutu‑
plural
  • statuturi
  • statuturile
genitiv-dativ singular
  • statut
  • statutului
plural
  • statuturi
  • statuturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)