3 definiții pentru statoreactor (pl. -i)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STATOREACTÓR s.n. Propulsor cu reacție pentru aerovehicule cu viteza supersonică, constituit dintr-un tub, fără nici un organ în mișcare de rotație. [Pron. -re-ac-, pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. statoréacteur].


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STATOREACTÓR s. (AV.) atodid.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

STATOREACTOR motor cu reacție fără organe mobile, constând în principal dintr-un tub de secțiune variabilă deschis la ambele capete, paralel cu direcția de zbor, în difuzor realizându-se comprimarea dinamică a aerului datorită deplasării aeronavei cu viteză mare, gazele de ardere fiind evacuate din cameră prin efuzor (destinderea lor realizând forța de propulsie); statoreactorul poate intra în funcțiune doar la o anumită viteză de zbor a aeronavei, furnizând viteze supersonice (M 2-4) și hipersonice (M>5) în funcție de organizarea arderii. Statoreactorul este destinat avioanelor aerocosmice, rachetelor autoghidate etc.

Intrare: statoreactor (pl. -i)
statoreactor (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • statoreactor
  • statoreactorul
  • statoreactoru‑
plural
  • statoreactori
  • statoreactorii
genitiv-dativ singular
  • statoreactor
  • statoreactorului
plural
  • statoreactori
  • statoreactorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)