16 definiții pentru stânjeniu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STÂNJENIU, -IE, stânjenii, adj. (Rar) Liliachiu, violet-închis. [Var.: (pop.) stânjiniu, -ie, adj.] – Stânjen + suf. -iu.

STÂNJENIU, -IE, stânjenii, adj. (Rar) Liliachiu, violet-închis. [Var.: (pop.) stânjiniu, -ie, adj.] – Stânjen + suf. -iu.

stânjeniu, ~ie a [At: DDRF / V: (pop) ~jiniu, (reg) ~jăniu, stin~ / Pl: ~ii / E: stânjen1 + -iu] De culoarea florii de stânjenel (1) Si: liliachiu, mov, violet, vioriu.

STÂNJENIU ~e (~i) Care este de culoarea stânjenelului; liliachiu-închis; violet. /stânjen + suf. ~iu

stânjeniu a. violet închis (ca coloarea stânjeneilor): jaleșul stânjeniu.

STÂNJINIU, -IE adj. v. stânjeniu.

STÂNJINIU, -IE adj. v. stânjeniu.

stânjăniu, ~ie a vz stânjeniu

stânjiniu, ~ie a vz stânjeniu

STÎNJENIU, -IE, stînjenii, adj. (Și în forma stînjiniu) De culoarea florii de stînjenel; liliachiu, violet-închis. Asta-i matasă stînjinie de la Florența, din țara Italiei. SADOVEANU, F. J. 97. – Variantă: stînjiniu, -ie adj.

stînjiníŭ, -íe adj. (d. stînjin, stînjinel). De coloarea floriĭ de stînjinel, liliachiŭ, violet deschis. V. pătlăginiŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stânjeniu (rar) adj. m., f. stânjenie; pl. m. și f. stânjenii

stânjeniu (rar) adj. m., f. stânjenie; pl. m. și f. stânjenii

stânjeniu adj. m., f. stânjenie; pl. m. și f. stânjenii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STÂNJENIU adj., s. v. liliachiu, mov, violet, vioriu.

stînjeniu adj., s. v. LILIACHIU. MOV. VIOLET. VIORIU.

Intrare: stânjeniu
stânjeniu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stânjeniu
  • stânjeniul
  • stânjeniu‑
  • stânjenie
  • stânjenia
plural
  • stânjenii
  • stânjeniii
  • stânjenii
  • stânjeniile
genitiv-dativ singular
  • stânjeniu
  • stânjeniului
  • stânjenii
  • stânjeniei
plural
  • stânjenii
  • stânjeniilor
  • stânjenii
  • stânjeniilor
vocativ singular
plural
stânjiniu adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stânjiniu
  • stânjiniul
  • stânjiniu‑
  • stânjinie
  • stânjinia
plural
  • stânjinii
  • stânjiniii
  • stânjinii
  • stânjiniile
genitiv-dativ singular
  • stânjiniu
  • stânjiniului
  • stânjinii
  • stânjiniei
plural
  • stânjinii
  • stânjiniilor
  • stânjinii
  • stânjiniilor
vocativ singular
plural
stânjăniu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stinjeniu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stânjeniu, stânjenieadjectiv

  • 1. rar Violet-închis. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Asta-i matasă stînjinie de la Florența, din țara Italiei. SADOVEANU, F. J. 97. DLRLC
etimologie:
  • Stânjen + sufix -iu. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.