10 definiții pentru spoit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPOÍT1 s. n. Faptul de a (se) spoi.V. spoi.

SPOÍT1 s. n. Faptul de a (se) spoi.V. spoi.

spoit1 sn [At: BARASCH, I. N. 53/5 / Pl: ? / E: spoi] 1-3 Spoire (1-3).

SPOÍT1 s. n. Faptul de a spoi. Var pentru văruitul sau spoitul caselor. PAMFILE, I. C. 381.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SPOÍT s. 1. v. văruit. 2. v. cositorire.

SPOÍT s. v. argintare, aurire, poleire, poleit, suflare.

SPOIT s. 1. spoială, spoire, văruială, văruire, văruit. (~ pereților camerei.) 2. cositorire, cositorit, spoire, (înv.) spoitură. (~ unui vas de aramă.)

spoit s. v. ARGINTARE. AURIRE. POLEIRE. POLEIT. SUFLARE.

Intrare: spoit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spoit
  • spoitul
  • spoitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • spoit
  • spoitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spoitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi spoi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.