4 definiții pentru spicilegiu

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

spicilegiu sn [At: ANTONESCU, D. / Pl: ~ii / E: lat spicilegium] (Liv) 1 Culegere de acte, de tratate etc. 2 Culegere de maxime, de povestiri, precum și de alte lucrări cu caracter literar.

SPICILEGIU s.n. (Liv.) Culegere de acte, de tratate etc.; culegere de maxime, de povestiri, de bucăți literare. [Pron. -giu. / < lat. spicilegium, cf. fr. spicilège].

SPICILEGIU s. n. culegere de acte, tratate etc.; culegere de maxime, povestiri, bucăți literare. (< lat. spicilegium, fr. spicilège)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: spicilegiu
spicilegiu substantiv neutru
substantiv neutru (N54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spicilegiu
  • spicilegiul
  • spicilegiu‑
plural
  • spicilegii
  • spicilegiile
genitiv-dativ singular
  • spicilegiu
  • spicilegiului
plural
  • spicilegii
  • spicilegiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spicilegiu, spicilegiisubstantiv neutru

  • 1. livresc Culegere de acte, de tratate etc.; culegere de maxime, de povestiri, de bucăți literare. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.