3 definiții pentru spicilegiu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPICILÉGIU s.n. (Liv.) Culegere de acte, de tratate etc.; culegere de maxime, de povestiri, de bucăți literare. [Pron. -giu. / < lat. spicilegium, cf. fr. spicilège].

SPICILÉGIU s. n. culegere de acte, tratate etc.; culegere de maxime, povestiri, bucăți literare. (< lat. spicilegium, fr. spicilège)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

spicilégiu s. n., pl. spicilégii

Intrare: spicilegiu
spicilegiu substantiv neutru
substantiv neutru (N54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spicilegiu
  • spicilegiul
  • spicilegiu‑
plural
  • spicilegii
  • spicilegiile
genitiv-dativ singular
  • spicilegiu
  • spicilegiului
plural
  • spicilegii
  • spicilegiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)