15 definiții pentru spânatic spânatec


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPÂNÁTIC, -Ă, spânatici, -ce, adj. (Despre bărbați sau despre fața lor) Cu barba și cu mustața rară. [Var.: spânátec, -ă, adj.] – Spân + suf. -atic.

SPÂNÁTIC, -Ă, spânatici, -ce, adj. (Despre bărbați sau despre fața lor) Cu barba și cu mustața rară. [Var.: spânátec, -ă, adj.] – Spân + suf. -atic.

spânatic, ~ă a [At: (a.1805) GRECU, P. 280 / V: ~tec / Pl: ~ici, ~ice / E: spân1 + -atic] 1-4 Spân (1-2, 9-10). 5 (Pan; d. oi) Care are lână puțină, iar pe pântece aproape deloc.

SPÂNÁTIC, -Ă, spânatici, -e, adj. (Despre bărbați sau despre fața lor) Cu barba și cu mustața rară. [Var.: spânátec, -ă adj.] – Din spân + suf. -atic.

SPÂNÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care este cam spân. /spân + suf. ~atic

SPÂNÁTEC, -Ă adj. v. spânatic.

SPÂNÁTEC, -Ă adj. v. spânatic.

spânatec, ~ă a vz spânatic

SPÎNÁTEC, -Ă adj. v. spînatic.

SPÎNÁTIC, -Ă, spînatici, -e, adj. (Despre bărbați sau despre fața lor) Cu barba și mustața rară. Pe fereastră văzură îndată în lumina vetrei pe un om cu obrazul încrețit și spînatic. SADOVEANU, O. VIII 115. Cam spînatic de feliul lui, musteață de loc, și barbă puțintică tare. MIRONESCU, S. A. 54. Un tînăr spînatic, lungăreț la chip și cam adus de spate, făcea corecturi. VLAHUȚĂ, O. A. III 26. – Variantă: spînátec, -ă (PAS, Z. I 25, C. PETRESCU, A. 301, POPA, V. 81) adj.

SPÂNÁTEC, -Ă, spânateci, -e, adj. v. spânatic.

spînátic, -â adj. (d. spîn). Cam spîn: om spînatic, față spînatică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

spânátic adj. m., pl. spânátici; f. spânátică, pl. spânátice

spânátic adj. m., pl. spânátici; f. sg. spânátică, pl. spânátice

Intrare: spânatic
spânatic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spânatic
  • spânaticul
  • spânaticu‑
  • spânatică
  • spânatica
plural
  • spânatici
  • spânaticii
  • spânatice
  • spânaticele
genitiv-dativ singular
  • spânatic
  • spânaticului
  • spânatice
  • spânaticei
plural
  • spânatici
  • spânaticilor
  • spânatice
  • spânaticelor
vocativ singular
plural
spânatec adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spânatec
  • spânatecul
  • spânatecu‑
  • spânatecă
  • spânateca
plural
  • spânateci
  • spânatecii
  • spânatece
  • spânatecele
genitiv-dativ singular
  • spânatec
  • spânatecului
  • spânatece
  • spânatecei
plural
  • spânateci
  • spânatecilor
  • spânatece
  • spânatecelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)