12 definiții pentru spârc (persoană)
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SPÂRC, (1) spârcuri, s. n., (2) spârci, s. m. 1. S. n. (Pop.) Bucată mică (și nefolositoare) din ceva. 2. S. m. (Fam.) Epitet dat unui tânăr sau unui copil. [Var.: spârci s. m.] – Cf. ucr. špyrka, pol. szperka.
SPÂRC, (1) spârcuri, s. n., (2) spârci, s. m. 1. S. n. (Pop.) Bucată mică (și nefolositoare) din ceva. 2. S. m. (Fam.) Epitet dat unui tânăr sau unui copil. [Var.: spârci s. m.] – Cf. ucr. špyrka, pol. szperka.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
spârc2 [At: POGOR. HENR. 232/19 / V: (reg) ~rci sm / Pl: ~uri sn, ~rci sm / E: ucr шпирка] 1 sn (Mol; Buc) Bucată de slănină. 2 sn (Mol; Buc) Șorici fript. 3 sn (Îrg) Bucățică de carne (de proastă calitate, slabă), de piele sau de pieliță. 4 sn (Reg; șîs ~ul nasului) Cartilajul nasului. 5 sm (Pop; dep) Copilandru (1). 6 sm (Pop; dep; pex) Persoană lipsită de importanță.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
spârc m. copilandru: spârci cu cașul la gură. [Buc. spârc, slănină = pol. SZPYRKA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPÂRCI s. m. v. spârc.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPÂRCI s. m. v. spârc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
spârci sm vz spârc2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPÎRC1, spîrci, s. m. (Familiar) Copilandru, pici, puști, prichindel; mucos. Spîrci cu cașul la gură, care fac pe deziluzionații și pe săturații de viață. VLAHUȚĂ, O. A. I 188. – Variantă: spîrci (C. PETRESCU, A. R. 19) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPÎRCI s. m. v. spîrc1.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
spîrc n., pl urĭ (cp. cu spîrcuĭ și pîrcĭ). Nord. Fășie (bucățică) de carne, de pele (V. jarcă). S.m. Pîrcĭ, picĭ, prichindel.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
spârc2 (pop.) (persoană) s. m., pl. spârci
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
spârc1 (fam.) (persoană) s. m., pl. spârci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spârc (persoană) s. m., pl. spârci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
spârc2, spârcuri, s.n. și spârci, s.m. 1. (s.n.) bucată de slănină; șorici fript. 2. (înv.) bucată mică de carne de proastă calitate, slabă, de piele sau de pieliță. 3. (în sintagmă) spârcul nasului = cartilagiul nasului. 4. (s.m.; deprec.) copilandru; persoană lipsită de importanță.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M73) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
spârc, spârcisubstantiv masculin
- 1. Epitet dat unui tânăr sau unui copil. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: copilandru mucos pici prichindel puști
- Spîrci cu cașul la gură, care fac pe deziluzionații și pe săturații de viață. VLAHUȚĂ, O. A. I 188. DLRLC
-
etimologie:
- špyrka DEX '98 DEX '09
- szperka DEX '98 DEX '09