O definiție pentru slămăcuit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sl- și zlămăcuĭésc v. tr. (d. zlamac). Mold. Prefac în zlamac. Fig. Iron. Bat, pisagesc, storonesc.
Intrare: slămăcuit
slămăcuit participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)