13 definiții pentru slăbănogi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SLĂBĂNOGÍ, slăbănogesc, vb. IV. Intranz. și refl. (Înv.) A-și pierde puterea, vigoarea; a slăbi (2). – Din slăbănog.

slăbănogi [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 207r/6 / V: (înv) ~bon~ / Pzi: ~gesc / E: slăbănog] 1-2 vir (Înv; d. oameni, d. corpul lor ori d. părți ale corpului lor) A paraliza. 3-4 vir (Pgn) A se îmbolnăvi. 5-6 vir (Pgn) A dobândi o infirmitate. 7-8 vtrp (Îvp; d. ființe sau d. puterile lor) A (se) slăbi (3-4).

SLĂBĂNOGÍ, slăbănogesc, vb. IV. Intranz. și refl. A-și pierde puterea, vigoarea; a slăbi (2). – Din slăbănog.

SLĂBĂNOGÍ, slăbănogesc, vb. IV. Intranz. și refl. A-și pierde puterea, vigoarea, tăria; a slăbi. Trupul i se slăbănogise de atîta nevoință. STĂNOIU, C. I. 168. Trupul... slăbănogind, astîmpăr nu găsește. VĂCĂRESCU, P. 421.

slăbănogì v. a deveni infirm: brațul meu slăbănogit ISP.

slăbănogésc v. tr. (d. slăbănog). Fac slăbănog: boala l-a slăbănogit. V. intr. Rar. Devin slăbănog.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

slăbănogi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slăbănogesc, 3 sg. slăbănogește, imperf. 1 slăbănogeam; conj. prez. 1 sg. să slăbănogesc, 3 să slăbănogească corectat(ă)

slăbănogi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slăbănogesc, imperf. 3 sg. slăbănogea; conj. prez. 3 să slăbănogească corectat(ă)

slăbănogí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slăbănogésc, imperf. 3 sg. slăbănogeá; conj. prez. 3 sg. și pl. slăbănogeáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SLĂBĂNOGI vb. a (se) debilita, a slăbi, a (se) șubrezi, (reg.) a (se) ticăloși, (prin Munt.) a (se) șiștăvi. (S-a ~ de tot, bietul copil!)

Intrare: slăbănogi
verb (V407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • slăbănogi
  • slăbănogire
  • slăbănogit
  • slăbănogitu‑
  • slăbănogind
  • slăbănogindu‑
singular plural
  • slăbănogește
  • slăbănogiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • slăbănogesc
(să)
  • slăbănogesc
  • slăbănogeam
  • slăbănogii
  • slăbănogisem
a II-a (tu)
  • slăbănogești
(să)
  • slăbănogești
  • slăbănogeai
  • slăbănogiși
  • slăbănogiseși
a III-a (el, ea)
  • slăbănogește
(să)
  • slăbănogească
  • slăbănogea
  • slăbănogi
  • slăbănogise
plural I (noi)
  • slăbănogim
(să)
  • slăbănogim
  • slăbănogeam
  • slăbănogirăm
  • slăbănogiserăm
  • slăbănogisem
a II-a (voi)
  • slăbănogiți
(să)
  • slăbănogiți
  • slăbănogeați
  • slăbănogirăți
  • slăbănogiserăți
  • slăbănogiseți
a III-a (ei, ele)
  • slăbănogesc
(să)
  • slăbănogească
  • slăbănogeau
  • slăbănogi
  • slăbănogiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

slăbănogi, slăbănogescverb

  • 1. învechit A-și pierde puterea, vigoarea; a slăbi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Trupul i se slăbănogise de atîta nevoință. STĂNOIU, C. I. 168. DLRLC
    • format_quote Trupul... slăbănogind, astîmpăr nu găsește. VĂCĂRESCU, P. 421. DLRLC
etimologie:
  • slăbănog DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.