11 definiții pentru simbolică

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SIMBOLICĂ s. f. 1. Exprimare a unor idei sau a unor sentimente cu ajutorul simbolurilor; ansamblul simbolurilor proprii unui popor, unei religii etc. Simbolica egipteană. ♦ Știință care explică simbolurile; carte în care se tratează această știință. 2. (Logică) Teorie asupra simbolurilor, în care noțiunile logice și raporturile dintre ele sînt înlocuite prin semne convenționale.

SIMBOLICĂ s.f. 1. Exprimare a unor idei, a unor sentimente etc. prin simboluri; simbolistică. ♦ Ansamblul simbolurilor proprii unui popor, unei religii etc. 2. Știință care studiază și explică simbolurile; simbologie. ♦ Ramură a teologiei care studiază comparativ simbolurile de credință ale diferitelor confesiuni. ♦ Teorie a simbolurilor în care rațiunile logice și raporturile dintre ele sunt înlocuite prin semne convenționale. [Gen. -cii. / < fr. symbolique, cf. germ. Symbolik].

SIMBOLICĂ f. 1) Reprezentare a realității prin simboluri. 2) Semnificație convențională care se atribuie unui lucru. 3) Ansamblu de simboluri. 4) Știință care se ocupă cu studiul simbolurilor. /<fr. symbolique, germ. symbolisch, Symbolik

SIMBOLIC, -Ă, (1) simbolici, -ce, adj., (2, 3, 4) s. f. 1. Adj. Care constituie un simbol (1); care are caracter de simbol, exprimat printr-un simbol, care servește de simbol; care nu are eficacitate sau valoare în sine, ci prin ceea ce simbolizează. 2. S. f. Ansamblu de simboluri; exprimare (a unor idei sau a unor sentimente) prin simboluri; semnificație simbolică (1); simbolistică. 3. S. f. Teorie generală asupra simbolurilor (în care noțiunile logice și raporturile dintre ele sunt înlocuite prin semne convenționale). 4. S. f. Ramură a teologiei consacrată studiului comparativ al simbolurilor de credință ale diferitelor confesiuni. – Din fr. symbolique, lat. symbolicus, germ. symbolisch, Symbolik.

SIMBOLIC, -Ă, (1) simbolici, -ce, adj., (2, 3, 4) s. f. 1. Adj. Care constituie un simbol (1); care are caracter de simbol, exprimat printr-un simbol, care servește de simbol; care nu are eficacitate sau valoare în sine, ci prin ceea ce simbolizează. 2. S. f. Ansamblu de simboluri; exprimare (a unor idei sau a unor sentimente) prin simboluri; semnificație simbolică (1); simbolistică. 3. S. f. Teorie generală asupra simbolurilor (în care noțiunile logice și raporturile dintre ele sunt înlocuite prin semne convenționale). 4. S. f. Ramură a teologiei consacrată studiului comparativ al simbolurilor de credință ale diferitelor confesiuni. – Din fr. symbolique, lat. symbolicus, germ. symbolisch, Symbolik.

simbolic, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ici, ~ice / E: fr symbolique, ger symbolisch, Symbolik] 1 a Care constituie un simbol (2). 2 a Care are caracter de simbol (2). 3 a Exprimat printr-un simbol (2). 4 a Care servește drept simbol (2). 5 a Care nu are valoare sau eficacitate în sine, ci prin ceea ce simbolizează. 6-9 sf (Rar) Simbolistică (1-4). 10 sf Ramură a teologiei care studiază comparativ simbolurile de credință ale diferitelor confesiuni.

SIMBOLIC, -Ă I. adj. care constituie un simbol; exprimat printr-un simbol; simbolistic (I). II. s. f. 1. exprimare a unor idei, sentimente etc. cu ajutorul simbolurilor. ◊ ansamblu de simboluri proprii unei religii, unei culturi etc. 2. știință care studiază și explică simbolurile. ◊ teorie a simbolurilor, în care rațiunile logice și raporturile dintre ele sunt înlocuite prin semne convenționale; simbolistică, simbologie. 3. ramură a teologiei care studiză comparativ simbolurile de credință ale diferitelor confesiuni. (< fr. symbolique, lat. symbolicus, gr. symbolikos, /II/ germ. Symbolik)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

simbolică s. f., g.-d. art. simbolicii

simbolică s. f., g.-d. art. simbolicii

simbolică s. f., g.-d. art. simbolicii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: simbolică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • simbolică
  • simbolica
plural
genitiv-dativ singular
  • simbolici
  • simbolicii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

simbolicăsubstantiv feminin

  • 1. Ansamblu de simboluri; exprimare (a unor idei sau a unor sentimente) prin simboluri; semnificație simbolică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: simbolistică
    • format_quote Simbolica egipteană. DLRLC
    • 1.1. Știință care explică simbolurile; carte în care se tratează această știință. DLRLC DN
      sinonime: simbologie
  • 2. Teorie generală asupra simbolurilor (în care noțiunile logice și raporturile dintre ele sunt înlocuite prin semne convenționale). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. Ramură a teologiei consacrată studiului comparativ al simbolurilor de credință ale diferitelor confesiuni. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.