9 definiții pentru sferticat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sfărtica v vz sfârtica

sfârtica [At: ȘINCAI, HR. I, 275/23 / V: ~teca, (îrg) sfăr~, spâ~, (înv) sfât~, spârtiga, (reg) sferteca, sfer~, șferteca / Pzi: sfârtic / E: nct] 1-2 vt A sfâșia (1-2). 3-4 vt A sfâșia (8-9) 5 vt (Rar) A zgâria. 6 vr (Înv; îf spârtica, spârtiga) A se dispersa (2). 7 vr (Reg; d. copite; îf spârtica) A se toci.

SFÎRTICÁ, sfî́rtic, vb. I. Tranz. A sfîșia, a rupe în bucăți. Aștepta înadins să-l atingă barem cu un deget, ca să-l poată apoi sfîrtica în bucățele. REBREANU, I. 28. Unde mi se pun amîndoi bețivii pe el și dă-i! dă-i! pănă-i sfîrticară toate hainele. RETEGANUL, P. IV 24. Lupul, văzînd un flăcău, îl sfîrtică. ȘEZ. V 158. ◊ Fig. Trîmbița sfîrtica aerul cu o insistență parc-ar fi răsucit un cuțit într-o rană vie. REBREANU, R. II 256. ♦ Fig. A critica aspru. Îndată tăbărîră asupra părintelui Dumitru, sfîrticîndu-l în toate felurile. SADOVEANU, la TDRG. – Variante: sferticá (VLAHUȚĂ, R. P. 44), sfîrtecá (C. PETRESCU, A. R. 58, REBREANU, R. II 42) vb. I.

sfîrtíc, a -á v. tr. (d. sfert, vsl. četvrŭtŭ). Rup în bucăți, sfîrșiĭ: lupu a sfîrticat oaĭa. – Și sfértic. În Suc. șfértic: reviste crîmpotite și cărți șferticate (Kir. Șez. 30, 201). Vechĭ și Maram. spărtic (după parte). V. spîrcuĭ.

Intrare: sferticat
sferticat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sferticat
  • sferticatul
  • sfertica
  • sferticata
plural
  • sferticați
  • sferticații
  • sferticate
  • sferticatele
genitiv-dativ singular
  • sferticat
  • sferticatului
  • sferticate
  • sferticatei
plural
  • sferticați
  • sferticaților
  • sferticate
  • sferticatelor
vocativ singular
plural

sfârtica sferteca sfertica sfârteca

  • 1. A sfâșia, a rupe în bucăți.
    surse: DEX '98 DLRLC sinonime: rupe sfâșia 4 exemple
    exemple
    • Aștepta înadins să-l atingă barem cu un deget, ca să-l poată apoi sfîrtica în bucățele. REBREANU, I. 28.
      surse: DLRLC
    • Unde mi se pun amîndoi bețivii pe el și dă-i! dă-i! pănă-i sfîrticară toate hainele. RETEGANUL, P. IV 24.
      surse: DLRLC
    • Lupul, văzînd un flăcău, îl sfîrtică. ȘEZ. V 158.
      surse: DLRLC
    • figurat Trîmbița sfîrtica aerul cu o insistență parc-ar fi răsucit un cuțit într-o rană vie. REBREANU, R. II 256.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat A critica aspru.
      surse: DLRLC sinonime: critica un exemplu
      exemple
      • Îndată tăbărîră asupra părintelui Dumitru, sfîrticîndu-l în toate felurile. SADOVEANU, la TDRG.
        surse: DLRLC

etimologie: