12 definiții pentru semit (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEMIT, -Ă, semiți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din grupul de popoare, apropiate între ele prin limbă și prin aspect fizic, din sud-vestul Asiei, nordul și estul Africii, căruia îi aparțin astăzi arabii, sirienii, evreii etc. 2. Adj. Care aparține semiților (1), privitor la semiți; semitic. – Din fr. Sémite.

semit, [At: DDRF / Pl: ~iți, ~e / E: fr sémite] 1 smf Persoană din grupul de popoare din sud-vestul Asiei și din nordul și estul Africii cu aceeași origine, cu trăsături fizice comune și limbi înrudite, din care fac parte astăzi arabii, evreii, etiopienii etc. 2 (Spc) Evreu (1). 3-4 a Care aparține semiților (1-2) Si: semitic (1-2), (spc) evreiesc. 5-6 a Referitor la semiți (1-2) Si: semitic (3-4), (spc) evreiesc. 7-8 Specific semiților (1-2) Si: semitic (5-6), (spc) evreiesc.

SEMIT, -Ă, semiți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din grupul de popoare, apropiate între ele prin limbă și prin aspect fizic, din sud-vestul Asiei, nordul și estul Africii, căruia îi aparțin astăzi arabii, sirienii, evreii etc. 2. Adj. Care aparține semiților (1), privitor la semiți; semitic. – Din fr. sémite.

SEMIT1, -Ă, semiți, -te, adj. Semitic. Rasă semită.

SEMIT, -Ă I. s. m. f. (pl.) popoare din sud-vestul Asiei și nord-estul Africii care vorbesc limbi apropiate (arabii, evreii etc.); (sg.) persoană aparținând unuia din aceste popoare; II. adj. semitic. (< fr. sémite)

SEMIT1 ~tă (~ți, ~te) v. SEMITIC. /<fr. sémite

*semít, -ă s. (d. Sem după pronunțarea clasică; rom. Sem, unu din fiiĭ luĭ Noe, presupus strămoș al Semiților). Om din familia etnografică și linghistică din care fac parte Arameiĭ, Sirieniĭ, Haldeiĭ, Asirieniĭ, Jidaniĭ, Arabiĭ și Himyarițiĭ. Jidan. Adj. Semitic. V. antisemit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

semit adj. m., s. m., pl. semiți; adj. f., s. f. semi, pl. semite

semit adj. m., s. m., pl. semiți; adj. f., s. f. semită, pl. semite

semit s. m., adj. m., pl. semiți; f. sg. semită, pl. semite

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: semit (adj.)
semit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • semit
  • semitul
  • semitu‑
  • semi
  • semita
plural
  • semiți
  • semiții
  • semite
  • semitele
genitiv-dativ singular
  • semit
  • semitului
  • semite
  • semitei
plural
  • semiți
  • semiților
  • semite
  • semitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

semit, semiadjectiv

  • 1. Care aparține semiților, privitor la semiți. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    sinonime: semitic
    • format_quote Rasă semită. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.