8 definiții pentru seișă seiș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

seișă sf [At: LTR2 / V: (rar) seiș (Pl: seișuri) sn / Pl: ~șe / E: fr seiche] (Mpl) Pendulare ritmică de durată variabilă a apei unui lac sau a unei mări închise, datorită schimbărilor bruște ale presiunii atmosferice, vântului puternic, averselor locale intense, cutremurelor etc.

SEÍȘĂ s.f. Variație a nivelului apei unui lac sau unei mări aproape de țărm, datorită schimbărilor bruște ale presiunii atmosferice, vântului sau unei ploi puternice. [Pron. se-i-. / < fr. seiche].

SEÍȘĂ s. f. mișcare oscilatorie verticală a apei unui lac sau a unei mări aproape de țărm, datorită schimbărilor bruște ale presiunii atmosferice, vântului sau unei ploi puternice. (< fr. seiche)

SEÍȘ, seișuri, s. n. Pendulare ritmică a apei lacurilor, cu o perioadă variată, datorită schimbărilor bruște ale presiunii atmosferice, vântului sau unei ploi puternice căzute într-o porțiune a bazinului lacustru. [Pl. și: (f.) seișe] – Din fr. seiche.

SEÍȘE s. f. pl. Pendulări ritmice ale apei lacurilor, cu o perioadă variată, datorită schimbărilor bruște ale presiunii atmosferice, vântului sau unei ploi puternice căzute într-o porțiune a bazinului lacustru. – Din fr. seiche.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

seíșă s. f. (sil. se-i-), pl. seíșe

seíș s. n., pl. seíșuri

Intrare: seișă
  • silabație: se-i-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: Ortografic, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • seișă
  • seișa
plural
  • seișe
  • seișele
genitiv-dativ singular
  • seișe
  • seișei
plural
  • seișe
  • seișelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • seiș
  • seișul
  • seișu‑
plural
  • seișuri
  • seișurile
genitiv-dativ singular
  • seiș
  • seișului
plural
  • seișuri
  • seișurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)