3 definiții pentru secutor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
secutor sm [At: DN3 / Pl: ~i / E: lat secutor] (Ant) 1 Gladiator înarmat numai cu sabie și scut, care se lupta cu un alt gladiator înarmat cu un trident și cu o plasă. 2 Mirmidon.
SECUTOR s.m. (Ant.) Gladiator înarmat numai cu sabie și scut, care se lupta cu un alt gladiator înarmat cu un trident și cu o plasă; mirmidon. [< lat. secutor].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SECUTOR s. m. (ant.) gladiator înarmat numai cu sabie și scut, care se lupta cu un alt gladiator înarmat cu un trident și cu o plasă. (< lat. secutor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: secutor
secutor substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
secutor, secutorisubstantiv masculin
- 1. Gladiator înarmat numai cu sabie și scut, care se lupta cu un alt gladiator înarmat cu un trident și cu o plasă. DNsinonime: mirmidon
etimologie:
- secutor DN