13 definiții pentru scurtare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCURTARE, scurtări, s. f. Acțiune de a (se) scurta și rezultatul ei. – V. scurta.

SCURTARE, scurtări, s. f. Acțiune de a (se) scurta și rezultatul ei. – V. scurta.

scurtare1 sf [At: ST. LEX. 224r/2 / Pl: ~tări / E: scurta] 1 Reducere a lungimii Si: (rar) scurtat1 (1). 2 (Teh) Tăiere a unui buștean, a unui lemn etc. în bucăți (mai scurte) Si: (rar) scurtat1 (2). 3 Reducere a înălțimii unui obiect, a unei construcții, a unui arbore etc. Si: (rar) scurtat1 (3) 4 Micșorare a unei distanțe ce trebuie să fie parcursă între două puncte ori până la o țintă spațială dată (de obicei luând-o pe un drum mai scurt, evitând ocolurile) Si: (rar) scurtat1 (4). 5 Reducere a proporțiilor, a volumului unei opere literare sau științifice sau a unor părți ale lor Si: concentrare, (rar) scurtat1 (5). 6 Exprimare în cuvinte puține a unei comunicări scrise sau orale sau a unor părți ale ei Si: (rar) scurtat1 (6). 7 Reducere a unui interval de timp, a duratei unei activități, a unei acțiuni etc. Si: diminuare, micșorare, scădere, (rar) scurtat1 (7). 8 (Reg; îs) ~ de (sau din) viață Omorâre.

scurtare2 ssp [At: A VI, 8 / E: scurt + -are] (Reg) Șosete. corectat(ă)

SCURTARE, scurtări, s. f. Acțiunea de a scurta și rezultatul ei. 1. Micșorare, retezare, tăiere (din lungime sau din înălțime). 2. Reducere a duratei (vieții); ucidere, omorîre. Să țină feciorii pas, Pe sunetul dobelor, Pe scurtarea zilelor, Pe sunetul trîmbiții, Pe scurtarea vieții. HODOȘ, P. P. 228. Într-o gioi de dimineață Zi scurtării lui de viață, Brîncoveanul se scula, Fața blîndă el spăla. ALECSANDRI, P. P. 210.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scurtare s. f., g.-d. art. scurtării; pl. scurtări

scurtare s. f., g.-d. art. scurtării; pl. scurtări

scurtare s. f., g.-d. art. scurtării; pl. scurtări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCURTARE s. 1. micșorare, prescurtare, reducere. (~ unui text.) 2. v. prescurtare. 3. v. abreviere. 4. tăiere. (~ drumului peste câmp.) 5. v. micșorare.

SCURTARE s. v. micime, scurtime.

SCURTARE s. 1. micșorare, prescurtare, reducere. (~ unui text.) 2. concentrare, prescurtare, reducere, rezumare, (fig.) comprimare, condensare. (~ expunerii.) 3. (concr.) abreviație, abreviere, prescurtare. (Un sistem de ~i.) 4. tăiere. (~ drumului peste cîmp.) 5. descreștere, micșorare, reducere, scădere. (~ zilei în timpul toamnei.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scurtare s.n. pl. (reg.) șosete.

Intrare: scurtare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scurtare
  • scurtarea
plural
  • scurtări
  • scurtările
genitiv-dativ singular
  • scurtări
  • scurtării
plural
  • scurtări
  • scurtărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scurtare, scurtărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiune de a (se) scurta și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: prelungire
    • 1.1. Micșorare, retezare, tăiere (din lungime sau din înălțime). DLRLC
    • 1.2. Reducere a duratei (vieții). DLRLC
      • format_quote Să țină feciorii pas, Pe sunetul dobelor, Pe scurtarea zilelor, Pe sunetul trîmbiții, Pe scurtarea vieții. HODOȘ, P. P. 228. DLRLC
      • format_quote Într-o gioi de dimineață Zi scurtării lui de viață, Brîncoveanul se scula, Fața blîndă el spăla. ALECSANDRI, P. P. 210. DLRLC
etimologie:
  • vezi scurta DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.