11 definiții pentru scumpătate

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCUMPĂTATE, (2) scumpătăți, s. f. (Rar) 1. Scumpete (1). 2. (La pl.) Lucruri de preț, scumpeturi. 3. (În loc. adv.) Cu scumpătate = cu măsură, în mod cumpătat; cu exactitate, cu scrupulozitate, cu mare grijă. – Scump + suf. -ătate.

SCUMPĂTATE, (2) scumpătăți, s. f. (Rar) 1. Scumpete (1). 2. (La pl.) Lucruri de preț, scumpeturi. 3. (În loc. adv.) Cu scumpătate = cu măsură, în mod cumpătat; cu exactitate, cu scrupulozitate, cu mare grijă. – Scump + suf. -ătate.

scumpătate sf [At: VĂCĂRESCUL, IST. 255 / Pl: ~tăți și (rar) ~tățuri / E: scump + -ătate] (Îvp) 1 Zgârcenie. 2 Scrupulozitate (1), 3-6 Scumpete (4-5, 7, 11). 7 Bogăție (1). 8 Scumpire (1). 9 (De obicei precedat de pp „cu”) Scrupulozitate (1). 10 (De obicei precedat de pp „cu”) Exactitate (1). 11 (De obicei precedat de pp „cu”) Judecată. 12 (Înv; îlav) Cu ~ Cu plăcere.

SCUMPĂTATE, scumpătăți, s. f. 1. (În loc. adv.) Cu scumpătate = cu mare grijă și exactitate, cu scrupulozitate, cu precizie. Ochi cu scumpătate drept în pieptul lighioanei. GALACTION, O. I 270. Presupun că originalul îl vei fi păstrat cu scumpătate. CARAGIALE, O. VII 207. Păstrase cu scumpătate constituția țării. BĂLCESCU, O. II 307. 2. (Mai ales la pl.) Lucru scump, prețios. Din bătrînele case... el își făcuse... îngrămădind... tot felul de scumpătăți rare, o somptuoasă sihăstrie. M. I. CARAGIALE, C. 47. 3. (Rar) Scumpete. – Pl. și: scumpătățuri (STĂNOIU, C. I 128).

SCUMPĂTATE ~ăți f. înv. 1) v. SCUMPETE.Cu ~ a) făcând economie; cu măsură; b) cu atenție și grijă deosebită. 2) mai ales la pl. Lucru scump; obiect prețios. /scump + suf. ~ătate

scumpătate f. 1. calitatea celor scumpe; 2. fig. scrupulozitate: a păstra cu scumpătate datinile străbune.

scumpătáte f., pl. ățĭ (d. scump, zgîrcit). Economic, cruțare: a cheltuĭ cu scumpătate ultimiĭ banĭ. Scrupulozitate: a păstra cu scumpătăte obiceiurile strămoșeștĭ. Pl. Lucrurĭ scumpe (mobile, alimente ș.a.): ziafet cu scumpătățĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scumpătate (rar) s. f., g.-d. art. scumpătății; (lucruri) pl. scumpătăți

scumpătate (rar) s. f., g.-d. art. scumpătății; (lucruri) pl. scumpătăți

scumpătate s. f., g.-d. art. scumpătății; (lucruri) pl. scumpătăți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCUMPĂTATE s. v. atenție, avariție, calicenie, calicie, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cumințenie, cumpăt, cumpătare, exactitate, exactitudine, grijă, înțelepciune, judecată, lipsă, măsură, meticulozitate, migală, migăleală, minte, minuțiozitate, mizerie, moderație, nevoie, precizie, rațiune, rigoare, rigurozitate, sărăcie, scrupulozitate, scumpete, socoteală, socotință, tact, zgârcenie.

scumpătate s. v. ATENȚIE. AVARIȚIE. CALICENIE. CALICIE. CHIBZUIALĂ. CHIBZUINȚĂ. CHIBZUIRE. CUMINȚENIE. CUMPĂT. CUMPĂTARE. EXACTITATE. EXACTITUDINE. GRIJĂ. ÎNȚELEPCIUNE. JUDECATĂ. LIPSĂ. MĂSURĂ. METICULOZITATE. MIGALĂ. MIGĂLEALĂ. MINTE. MINUȚIOZITATE. MIZERIE. MODERAȚIE. NEVOIE. PRECIZIE. RAȚIUNE. RIGOARE. RIGUROZITATE. SĂRĂCIE. SCRUPULOZITATE. SCUMPETE. SOCOTEALĂ. SOCOTINȚĂ. TACT. ZGÎRCENIE.

Intrare: scumpătate
scumpătate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scumpătate
  • scumpătatea
plural
  • scumpătăți
  • scumpătățile
genitiv-dativ singular
  • scumpătăți
  • scumpătății
plural
  • scumpătăți
  • scumpătăților
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scumpătate, scumpătățisubstantiv feminin

rar
  • 1. (numai) singular Scumpete. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: scumpete
  • 2. (la) plural Lucruri de preț, scumpeturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Din bătrînele case... el își făcuse... îngrămădind... tot felul de scumpătăți rare, o somptuoasă sihăstrie. M. I. CARAGIALE, C. 47. DLRLC
  • chat_bubble locuțiune adverbială Cu scumpătate = cu măsură, în mod cumpătat; cu exactitate, cu scrupulozitate, cu mare grijă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ochi cu scumpătate drept în pieptul lighioanei. GALACTION, O. I 270. DLRLC
    • format_quote Presupun că originalul îl vei fi păstrat cu scumpătate. CARAGIALE, O. VII 207. DLRLC
    • format_quote Păstrase cu scumpătate constituția țării. BĂLCESCU, O. II 307. DLRLC
  • comentariu Plural și: scumpătățuri. DLRLC
etimologie:
  • Scump + sufix -ătate. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.