4 definiții pentru scălan

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scălan sn [At: CV 1950, nr.1, 33 / Pl: ~e / E: nct] 1 (Bot; Ban) Ciorchine (1). 2 (Reg) Șir. 3 (Reg) Ghirlandă de cireșe. 4 (Ban; Olt) Legătură formată din doi știuleți de porumb (de sămânță) depănușați, legați între ei cu propriile lor pănuși. 5 (Reg; lpl) Obiect de podoabă format dintr-un fel de ciucurași de metal, pe care îl pun femeile bătrâne în conci.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCĂLAN s. v. ciorchine, strugure.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scălan, scălane, s.n. (reg.) 1. ciorchine. 2. șir, rând. 3. ghirlandă de cireșe. 4. legătură din doi știuleți de porumb pentru sămânță (despănușați). 5. (la pl.) ciucurași de metal puși de femeile bătrâne în conci.

Intrare: scălan
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scălan
  • scălanul
  • scălanu‑
plural
  • scălane
  • scălanele
genitiv-dativ singular
  • scălan
  • scălanului
plural
  • scălane
  • scălanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)